afis

 

 

CALL FOR PAPERS: Simpozion “Memorie axiologică şi Weltanschauung

Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi organizează simpozionul naţional cu tema „Memorie axiologică și Weltanschauung” în cadrul Proiectului de cercetare Heritage and Threat, Orizont 2020 nr. 17/2016; Cod proiect: HERITAGE PLUS-HeAT. Evenimentul se va desfășura pe data de 9 decembrie 2016, ora 10:00, în Sala de Consiliu a Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice.

În cadrul simpozionului vor fi dezbătute diverse aspecte ale raporturilor complexe dintre memorie şi valori, printre care: traume ale memoriei colective, raportul dintre memoria culturală şi memoria axiologică, Weltanschauung ca viziune despre valori.

Participanţii sunt rugaţi să trimită titlul comunicării, rezumatul şi un scurt CV la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până la data de 5 decembrie 2016. Lucrările acceptate vor fi publicate într-un volum colectiv care va apărea  la o editură recunoscută în cursul anului viitor.

Pentru mai multe detalii, accesați următorul link: https://axiologicalmemory.wordpress.com/

 

Colocviul național al
Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie şi Filosofie practică
 
Ediția a VIII–a, Iași, 10-11 noiembrie 2016

Traducere şi interpretare
Organizator: CS III dr. Florin Crîşmăreanu
Consiliul ştiinţific al colocviului:
Acad. prof. univ. dr. Ştefan Afloroaei, Prof. univ. dr. Petru Bejan,
Conf. univ. dr. Valeriu Gherghel, Conf. univ. dr. George Bondor,
Conf. univ. dr. Ioan Alexandru Tofan, Lect. univ. dr. Corneliu Bîlbă,
As. univ. dr. Cristian Moisuc

 AfisColocviu2

 

Programul colocviului

Săli:

Joi 1 – D 305 (Sală aflată în Corpul D al Universității)

Joi 2 – Sala de Consiliu

Vineri 1 – S 5 (Sală aflată în Corpul A al Universității)

Vineri 2 – Sala de Consiliu

 

Joi, 10 noiembrie

12 – Sala de Consiliu - Deschiderea colocviului (Ș. Afloroaei, P. Bejan, G. Bondor, A. Baumgarten, F. Crîșmăreanu)

Sala de Consiliu

Riscuri ale interpretării (moderator: Alexander Baumgarten)

13 – 13.30 : Ștefan Afloroaei (UAIC Iași) :  Limite ale înțelegerii

13.30 – 14 : Petru Bejan (UAIC Iași) : Interpretarea saturată

14 – 14.30 : George Bondor (UAIC Iași) : Pariurile interpretării și ale traducerii. Referința și lumile posibile

14.30 – 15 : Andrei Bereschi (UBB Cluj–Napoca) : Traducerea morfologiei politice antice în limba latină

15 – 15.30 : Corneliu Bîlbă (UAIC Iași) : Paradigmă și discurs. Traducerea în filosofia politică

Pauză

Sala de Consiliu

Hermeneutică și scolastică (moderator: Andrei Bereschi)

16 – 16.30 : Alexander Baumgarten (UBB Cluj–Napoca) : Godescalc de Nepomuk, un cistercian prereformist ?

16.30 – 17 : Valeriu Gherghel (UAIC Iași) : Căutarea lui Averroes în Poetica. O interpretare

17 – 17.30 : Lucian Cosma (UBB Cluj–Napoca) : Arbor Porphyriana, scară tâlcuitoare ? Traducerea între posibil și imposibil

17. 30 – 18 : Andrei Tudor Man (UBB Cluj–Napoca) : Tradiţie şi interpretare în filosofia universitară a secolului al XV-lea

18 – 18. 30: Florina Rodica Hariga (UAIC Iași) : În ce măsură poate fi interpretat Itinerariul minții spre Dumnezeu ca un tratat despre educație ?

Sala D 305

Interpretare și tradiție în creștinism (moderator: Florin Crîșmăreanu)

13 – 13.30 : Constantin Răchită (UAIC Iași) : Probleme de traducere și interpretare a textului din Geneză 47, 31. Vocalizarea contextuală a traducătorilor Septuagintei și hermeneutica patristică

13.30 – 14 : Dragoș Mîrșanu (cercetător independent) : Despre traducerea și interpretarea Sfintelor Scripturi în Corespondența dintre Fericiții Ieronim și Augustin

14 – 14.30 : Petru Molodeț-Jitea (Universitatea din București) : Semnificația preambulului Evangheliei după Ioan în conflictul hermeneutic dintre Episcopul Irineu de Lyon și școala gnostică valentiniană

14.30 – 15 : Fănel Șuteu (UBB Cluj–Napoca) : Superlativele pauline în orizontul traducerilor biblice românești : valențele polimorfe ale prepoziției ὑπέρ (hyper)

Pauză

 

Sala D 305

Antichitate și Ev Mediu (moderator: Gelu Sabău)

16 – 16.30 : Constantin-Ionuț Mihai (UAIC Iași) : Imaginarul medical în Protrepticul aristotelic

16.30 – 17 : Emanuel Grosu (UAIC Iași) : Horatius: Carmina, I, 38. Epicureism și simboluri vegetale

17 – 17.30 : Victor Alexandru Pricopi (UAIC Iași) : Interpretări gnostice ale Genezei

17. 30 – 18 : Florin Crîșmăreanu (UAIC Iași) : Analogie și anagogie în scrierile lui Maxim Mărturisitorul. Încercare asupra unei „hermeneutici euharistice”

18 – 18.30 : Ioan-Ciprian Bursuc (UAIC Iași) : Interpretarea heideggeriană a primei propoziții din Metafizica lui Aristotel

 

Vineri, 11 noiembrie

 

Sala de Consiliu

Filosofie modernă și contemporană (moderator: George Bondor)

13 – 13.30 : Cezara Humă (UAIC Iași) : Hegel și receptarea Antigonei sofocliene în Fenomenologia spiritului și în Prelegeri de estetică

13.30 – 14 : Eugenia Zaițev (UAIC Iași) : Critica facultății de judecare sub umbrela traducerii și interpretării

14 – 14.30 : Frăguța Zaharia (UAIC Iași) : Nimicul heideiggerian în interpretarea unui student român al filosofului german

14.30 – 15 : Gelu Sabău (Universitatea „Hyperion” din București) : Nietzsche și „Dumnezeul” metafizicii

15 – 15.30 : Cristian Moisuc (UAIC Iași) : (Des)figurare și interpretare. Despre reducția și anti-reducția textului sacru la excurs metafizic

Pauză

Sala de Consiliu

Traductologie și hermeneutică (moderator: Cristian Moisuc)

16 – 16.30 : Mariana Nastasia (UAIC Iași) : Ein Sendbrief vom Dolmetschen (1530): O teorie a traducerii

16.30 – 17 : Cristiana Arghire (UAIC Iași) : Metafora – între traductibil și intraductibil

17 – 17.30 : Raluca Vârlan (Institutul Francez Iași) : Traducerea și pastișa ca exerciții de stil la Marcel Proust

17.30 – 18: Camelia Grădinaru (UAIC Iași) : Partea imaginată a comunităților virtuale. Interpretarea unei presupoziții

18 – 18.30 :  Antonela Corban (UAIC Iași) : Arta ca traducere și interpretare

 

Sala : S 5

Interpretare și filosofie politică (moderator: Emanuel Grosu)

13 – 13.30 : Ciprian Jeler (UAIC Iași) : Traducerea darwinismului în domeniul socio-politic : despre câteva strategii (dez)interpretative ale darwiniştilor sociali

13.30 – 14 : Cristina Lucia Şuțiu (UAIC Iași) : Interpretarea istoriei. Manipulare și propagandă în sistemele totalitare

14 – 14.30 : Eugenia Bogatu (Universitatea de Stat din Moldova) : Filosofia pragmatistă – o interpretare integratoare

14.30 – 15 : Celestin Blaj (UAIC Iași) : Cibernetica – metoda apropierii dintre științe

15 – 15.30: Dana Țabrea (UAIC Iași) : Interpretare și irealitate

 

manuscris
Imagine: Manuscris carolingian (aprox. 831). Rabanus Maurus (stânga) și Alcuin (mijloc) îi dăruiesc un volum Arhiepiscopului Odgar de Mainz (dreapta).
Argument

În Europa zilelor noastre, poate mai mult decât oricând, „primul model ce se oferă reflecţiei este cel al traducerii dintr-o limbă în alta. Acest prim model este perfect adaptat situaţiei Europei care, din punct de vedere lingvistic, prezintă un pluralism nu doar imposibil de depăşit, dar care este şi în cel mai înalt grad de dorit să fie păstrat” (Paul Ricœur).
De la (răs)tălmăcirea textelor sacre până la traducerea documentelor oficiale ale Uniunii Europene, arta interpretării a trecut prin registre dintre cele mai diferite: de la tehnici ale interpretării care vizau iniţial edificarea de sine, la doctrine ale interpretării, precum doctrina celor patru interpretări. Indiferent dacă noi conştientizăm sau nu acest fapt, traducerea și interpretarea se împletesc în mod inextricabil cu viaţa noastră cotidiană. Din Voinţa de putere a lui Nietzsche înțelegem că „faptele nu există, există doar interpretări”. Cu atât mai mult putem afirma că actul traducerii nu este altceva decât o interpretare! Iar orice act al vieții noastre, în măsura în care presupune o relație față de lucruri, față de semeni ori față de noi înșine, una în care este în joc înțelegerea, poate fi privită ca un act de traducere. 
Traducerea apare odată cu diversitatea limbilor și a culturilor. După Babel, situația pe care trebuie să o asumăm este excelent surprinsă de expresia lui Walter Benjamin: „sarcina traducătorului”. Dintotdeauna a existat, în mod unilateral sau bilateral, un schimb de informaţii și de sensuri între culturi diferite sau între generaţii ce aparțin aceleiași tradiţii. Transferul cunoştinţelor (translatio studiorum) s-a făcut cu precădere dintr-un spaţiu cultural în altul prin traduceri, iar în cadrul aceleiaşi tradiţii prin interpretări succesive (de multe ori concurente). Reinterpretările unui text pot fi asimilate unor traduceri succesive, tot așa cum manierele diverse de aplicare a textului la situații de viață (juridice, sociale, culturale ori spirituale) sunt tot niște operații de traducere. Distanța critică dintre prezent și trecut, precum și fuziunea acestor orizonturi (Gadamer) ne aduc în atenție câteva mari figuri sub care traducerea este prezentă în interiorul uneia și aceleiași tradiții: asumarea istoriei și reiterarea acesteia (Heidegger, Gadamer), memoria și uitarea (Ricoeur). Prezent deci atât între culturi diferite, cât și în interiorul unei culturi, fenomenul traducerii se află în dependență de o extinsă „fenomenologie a străinului” (Waldenfels). Unii filosofi ai secolului al XX-lea, precum Richard Rorty, abandonează paradigma interpretativă, considerând că textele ar trebui doar utilizate pentru scopurile noastre. Cu alte cuvinte, fiecare dintre noi realizează în mod spontan o traducere liberă a textelor preferate, folosindu-le pentru propria construcție de sine, independent de tradițiile lor de referință.
Fenomenul traducerii comportă câteva alternative prin care poate fi conceput în mod adecvat: comparabil versus incomparabil (Marcel Détienne), fidelitate versus trădare, traductibil versus intraductibil (Ricoeur). Departe de a oferi soluții, acestea mai degrabă revelează dificultățile inerente artei traducerii. Pentru a intra în detaliile acestui fenomen, trebuie investigate multiple probleme aflate la intersecția filosofiei limbajului și a semioticii cu fenomenologia, hermeneutica, cognitivismul etc. Perspectivele de raportare la actul traducerii şi la cel al interpretării sunt cu siguranţă diverse. Sunt binevenite abordările de factură istorică și cele sistematice, care ţin nu doar de filosofie, ci și de filologie (traductologie), teologie, științele juridice, științele politice, științele comunicării, jurnalism, psihologie și psihanaliză ş.a. O perspectivă interdisciplinară este întotdeauna binevenită, deoarece poate oferi o imagine mai complexă asupra subiectelor abordate.
Colocviul de anul aceasta se adresează cadrelor didactice și cercetătorilor care activează cu precădere în domeniul ştiinţelor umaniste şi sociale. Toţi cei interesaţi de acest eveniment sunt rugați să trimită la adresa electronică Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.: titlul intervenţiei propuse, rezumatul acesteia (de maxim 500 de cuvinte) şi un scurt CV (care să conţină afilierea instituţională, domeniile de interes, contribuţiile ştiinţifice semnificative şi datele de contact ale autorului – telefon și e-mail).
Termenul-limită de trimitere a propunerilor pentru colocviu este 15 octombrie 2016. Programul final al colocviului va fi anunţat pe data de 1 noiembrie.
Prezentările se vor limita la maxim 20 de minute, fiind urmate de 10 minute de întrebări şi comentarii.
Toate costurile deplasării şi cazării la Iaşi vor fi suportate de către participanţi. Nu se percep taxe de participare la Colocviu.
*

Precizare importantă: Cele mai bune intervenții la colocviu vor fi solicitate (până la o dată ce va fi anunțată ulterior) sub forma unor articole redactate după toate standardele științifice într-o limbă de circulaţie internaţională, pentru a fi publicate (după un proces de double blind peer review) în următorul număr al revistei Hermeneia: Journal of Hermeneutics, Art Theory and Criticism (indexată ISI Thomson, ERIH PLUS, EBSCO, PROQUEST, DOAJ), care va apărea până la finalul anului 2016.

afis12

Colocviul național al Centrului de Hermeneutică,

Fenomenologie şi Filosofie practică

Ediția a VII-a, Iași, 12-13 noiembrie 2015

Organizator : asist. univ. dr. Cristian Moisuc

*

Consiliul ştiinţific al colocviului:

Prof. univ. dr. Ştefan Afloroaei, Prof. univ. dr. Petru Bejan, Lect. univ. dr. Corneliu Bîlbă, Conf. univ. dr. George Bondor, Prof. univ. dr. Carmen Cozma, Conf. univ. dr. Ilie Fârte, Conf. univ. dr. Alexandru Tofan, Lect. univ. dr. Viorel Țuțui

Tensiuni ale dreptăţii: între subiectivitate şi normativitate

ColNatCHFFVăzută ca „virtute perfectă” (Aristotel) și preeminentă în arhitectonica virtuţilor, sau ca „virtute de căpătâi a oricărei societăţi” (John Rawls), dreptatea este operatorul care exprimă cel mai bine sensul social al conjuncției „subiectul și lumea” (Nietzsche). Dreptatea include și exclude, afirmă și neagă, vindecă și rănește, atrage și respinge, unește și dezunește. Dreptatea are o natură dublă: „în măsura în care se raportează la alţii, ea este dreptate, iar în măsura în care este o dispoziţie habituală propriu-zisă, este virtute” (Aristotel, Etica Nicomahică). Astfel văzută, dreptatea își revelează întreaga valoare de concept filosofic: ca interiorizare a unui sistem de norme și „grijă faţă de sine” (Foucault), ea constituie fundamentul procesului de constituire a subiectivității; ca virtute socială, ea deschide calea spre comunitate și spre alteritate. Ar fi excesiv să considerăm cele două dimensiuni ale dreptăţii ca aflându-se într-un conflict; este vorba mai degrabă de existenţa unei tensiuni constitutive a sensului dreptății. Această tensiune dă seama atât de pluralitatea sensurilor dreptății, cât și de travaliul istoric operat asupra conceptului de dreptate prin intermediul imaginarului social (ideologie și utopie). „Nevoia de utopie” (Ricoeur) îmbracă de cele mai multe ori haina dreptății, exprimând în forma ficțiunii tensiunile dintre sensul social și sensul subiectiv al dreptății, în evaluarea prezentului.

Dincolo de problema criteriilor dreptății, care transformă discuțiile despre dreptate într-un „dialog al surzilor” (Platon), „ideologia modernă” (Dumont) a cristalizat sensurile multiple ale dreptății într-o structură conceptuală bipolară. Pe de o parte, societatea modernă are tendinţa de a privilegia criteriul juridico-normativ, în vederea legitimării raporturilor istorice de putere care au constituit-o. Dreptatea înseamnă atunci (re)încadrarea unei situaţii concrete în norma impersonală a legii, fără a ține seama de „formele de viață” (Wittgenstein) sau de trăirile subiective ale celor implicați. Imparțialitatatea devine atunci condiţia necesară pentru ca braţul dreptății să țină balanța neînclinată, iar judecata să fie condusă de norme universal valabile și nu de pasiuni.

Pe de altă parte, odată cu disoluţia credinţei în transcendența valorilor și cu erodarea marilor sisteme metafizice care operau cu presupoziția subiectului transcendental, sistemele juridice nu mai pot opera cu concepte „tari” despre dreptate sau despre om. Împotriva normei „pure” kelseniene şi a organului care o edictează se ridică astăzi subiectul, individual sau comunitar, cu particularităţile lui psihologice, sociale, morale ori sexuale, în baza cărora îşi proclamă „dreptatea” impură, subiectivă, idiosincratică. Sub pretextul falimentului real sau închipuit al Subiectului metafizic (preluat de sistemele juridico-normative), un subiect „în carne şi oase” reclamă drepturi pe care sistemele juridice moderne nu le puteau considera curând posibile teoretic şi realizabile practic.

Coloviul „Tensiuni ale dreptăţii: între subiectivitate şi normativitate” își propune să dezbată o serie de întrebări care rezultă din considerarea acestei duble perspective asupra dreptății. Cum poate fi gândită mai departe dubla natură a dreptăţii? Ce fel de criterii şi teorii ale dreptăţii pot opera într-o societate seculară? Ce soluţii oferă teoriile subiectivității la această tensiune dintre subiect şi normă, sau dintre alteritate și ipseitate? Cum contribuie relativizarea valorilor la constituirea unui raport autentic și „just” cu Celălalt? Ce consecințe rezultă din confruntarea criteriilor „tari” ale dreptății cu criteriile „slabe”, la scară globală? Participanţii sunt invitați să aducă în discuţie, să problematizeze și să dezbată acele aspecte care pot aduce clarificări cu privire la tema propusă și la conceptele aflate în conexiune.

***********

Colocviul se adresează cadrelor didactice și cercetătorilor, precum și doctoranzilor din domeniile ştiinţelor umaniste, sociale, politice și juridice. Aceștia sunt rugați să trimită la adresa electronică Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. : titlul intervenţiei propuse, rezumatul acesteia (de maxim 500 de cuvinte) şi un scurt CV (care să conţină afilierea instituţională, domeniile de interes, contribuţiile ştiinţifice semnificative şi datele de contact ale autorului – telefon și email), precum și ziua dorită pentru intervenție.

Termenul-limită de depunere a propunerilor pentru colocviu este 25 octombrie 2015. Programul final al colocviului va fi anunţat pe data de 31 octombrie.

Prezentările se vor limita la maxim 20 de minute, fiind urmate de 10 minute de întrebări şi comentarii. În urma colocviului, cele mai bune intervenții vor fi solicitate de către organizatori sub forma unui articol științific, pentru a fi publicate într-un volum colectiv, la o editură acreditată CNCS (categoria A sau B).

Toate costurile deplasării şi cazării la Iaşi vor fi suportate de către participanţi. Nu se percep taxe de participare la Colocviu.

***

(Foto: Lorenzo Quinn, Tension, lucrare în bronz)

Go to top