bucuresti unde estiProiecție de film documentar – „București, unde ești?” (2014)
Montaj: Gabi Basalici
Traduceri: Andra Matzal
Mixaj sunet: Vlad Voinescu
Colorizare/ DCP: Vlad Plaiasu
Producator: Activ Docs
Imagine/Regie: Vlad Petri

Synopsis

Ce au în comun un fost ofiţer de poliţie, un dresor de câini, fondatorul unui partid politic şi protestatarii anti-guvern? Cu toţii s-au întâlnit pe străzile Bucureştiului, la 23 de ani de la Revoluţie, hotărâţi să recucerească spaţiul public.
Vlad Petri le urmăreşte poveştile pentru o perioadă de 1 an, din primele zile ale protestelor până în zilele referendumului împotriva preşedintelui.
Acesta nu e un film didactic despre un eveniment politic, ci mai degrabă un portret intim, personal, despre oameni şi poveştile lor din stradă.
Un film despre o lume confuză, aflată într-o continuă tranziţie între un trecut comunist şi un viitor incert.

Statement
14 ianuarie 2012 – Bucureşti

11:30PM >> Mă sună un prieten care îmi spune că mai mulţi oameni au ieşit pe străzile Bucureştiului, protestând împotriva guvernului şi a preşedintelui. În câteva minute îmi iau camera şi plec spre Piaţa Universităţii. Sunt curios să văd ce se întâmplă. În momentul în care ajung Jandarmeria evacuează Piaţa. E tensiune, oamenii ţipă, nu vor să plece acasă, unul din jandarmi repetă în continuu : “ „Vă rugăm să părăsiţi Piaţa. Ceea ce faceţi este împotriva legii. Vom folosi forţa!”. E prima dată când particip la un asemenea eveniment. Simt nevoia să înregistrez, să documentez, să ţin un jurnal vizual a ceea ce se întâmplă acum, a ceea ce va urma mâine, peste câteva zile, săptămâni sau luni.

Timp de 1 an merg regulat în Piaţa Universităţii pentru a lua parte la evenimente şi a-i întâlni pe oamenii de acolo. Încep să mă împrietenesc cu protestatarii, încep să-mi dau seama cât de important e să fim din nou în stradă.

În 1989, când a avut loc Revoluţia, aveam 10 ani. Încă îmi aduc aminte de imaginile puternice de la televizor, imagini cu armata pe bulevarde, cu oameni împuşcaţi, scene de violenţă. Îmi aduc însă aminte şi de solidaritatea incredibilă care se năştea atunci între oameni. Uneori, în timpul evenimentelor din 2012 îmi aduc aminte de acele imagini. Mă aflu în acelaşi loc, lângă oameni care au participat şi atunci, de data asta mai bătrâni, schimbaţi, transformaţi de o societate post-comunistă care nu le dă prea multe speranţe.

Pentru mine, acest film, dincolo de a un jurnal al evenimentelor din 2012, reprezintă o posibilitate de a investiga rolul meu de cineast şi documentarist în reprezentarea realității şi chestionarea societăţii în care trăiesc.
Sursa: http://www.bucurestithemovie.ro/



Synopsis

What does a retired police officer, a dog trainer, the founder of a political party and anti-government protesters have in common? They've all met on the streets of Bucharest, 23 years after the Romanian Revolution, determined to reclaim the public space.
Vlad Petri is following their stories for one year, from the first days of the anti-government protests to the final days of the Referendum against the President.
This is not a didactic film about a political phenomenon, it is an intimate portrait and a personal insight on the stories of people, their claims, expectations and views on democracy.
The film raises questions about the role of the public space, the power of the individual and the understanding of democracy in a society caught between a communist past and an uncertain future.

Director’s statement
14th of January 2012, Bucharest, Romania -

11:30PM >> One of my friends calls me telling that some people have gathered on the streets of Bucharest protesting against the President and the Government. In a few minutes I grab my camera and hurry to the main square to see what’s really happening. The moment I arrive the riot police is forcing the eviction of all the protesters from the square. It’s tension, people are shouting and screaming, the police officer keeps repeating: “Please leave. What you are doing is against the law. We will use force.” It’s the first time I witness such events. I feel that I have to document, to keep a visual diary of what is and what will be happening in the following days, weeks, months.

For almost one year I go regularly to Piaţa Universităţii (University Square) to witness the events and meet the people involved. I build connections and friendships; I start to realize the importance of being back on the street, to address issues, to debate, to protest.

In 1989, when the Romanian revolution took place I was 10 years old. I still remember the images shown on TV, images of the army patrolling the streets, of the people being shot, of violence, but also of immense solidarity between the people. Sometimes, in the middle of the events of 2012 these images come back to me. It is the same space, sometimes the same people, many of them older, changed, transformed by a post-communist society that doesn't give them to many hopes.

For me, this film, besides being a visual diary of the events I witnessed, it represents a possibility to investigate my role as a film-maker to represent reality and to question the society I live in.”
Source: http://www.bucurestithemovie.ro/ 

Go to top