Ierarhie și eshatologie în secolele XI - XIII
Masă rotundă
Organizator: Conf. univ. dr. Florin Crîşmăreanu
Consiliul științific:
Prof. univ. dr. Anton Adămuț, Prof. univ. dr. George Bondor, Prof. univ. dr. Ioan Alexandru Tofan, Conf. univ. dr. Cristian Moisuc, Asist. univ. dr. Ioan Ciprian Bursuc
Iași, 29 martie 2024
Programul Mesei rotunde Ierarhie și eshatologie în secolele XI - XIII
Obiectivul acestei manifestări științifice este constituit pe două intenții ale organizatorilor: pe de o parte, discutarea unor texte din secolele XI - XIII care au vizat, între altele, teme precum ierarhia și eshatologia; iar, pe de altă parte, membrii proiectului își propun să disemineze rezultatele cercetării lor desfășurată pe o perioadă de aproximativ doi ani.
Un exeget care a acordat o mare atenție teologiei și filosofiei din secolele pe care le avem în vedere, dominicanul M.-D. Chenu, aprecia că „explicația « ierarhică » a universului va exercita, începând cu mijlocul secolului al XII-lea, o seducție analoagă cu cea exercitată în secolul al XIX-lea de mitul științific al evoluției” (La théologie au douzième siècle, 1957, p. 33). Plecând de la această constatare, ne putem întreba în ce măsură „seducția” pentru această „explicație ierarhică a universului” ar trebui asociată doar cu influența din ce în ce mai mare în acea epocă a Corpus-ului areopagitic sau, pur și simplu, trebuie identificate alte cauze care au generat această situație? O astfel de întrebare primește un răspuns în secolul al XII-lea, de vreme ce scrierile păstrate sub numele lui Dionisie Areopagitul făceau parte din ceea ce Guillaume de Saint-Thierry numea orientale lumen chiar în debutul Epistolei către fraţii din Mont-Dieu: „către fraţii din Mont-Dieu, prin care lumina Orientului [...] se răspândește în tenebrele occidentale şi în gheţurile din Galia“ (SC 223, § 1, pp. 144-145). Pe de altă parte, autoritățile ecleziastice care au participat la Conciliul de la Lateran (1215), dar, mai ales, cenzorii care au generat condamnările din 1241/ 1244 au respins învățăturile provenite din Orientul creștin și au condamnat pe toți aceia care le-au îmbrățișat.
În ceea ce privește eshatologia, învățătura creștină susține că doar in patrie îl vom vedea pe Dumnezeu „faţă către faţă” (1 Cor. 13, 12). In via, atât cât durează pelerinajul nostru în această viaţă, traversând situațiile, evenimentele din această lume, calea normală este aceea a credinţei (J.-M. Déchanet). Până atunci, omul poate contempla Creatorul doar în cele văzute (Rom. 1, 20). Mai mult decât atât, doar în Iisus Hristos este văzut Tatăl (In. 14, 9), iar discipolii Săi au fost martori oculari, „cei ce le-au văzut de la început şi au fost slujitori ai Cuvântului“ (Lc. 1, 2). Tema contemplării Creatorului se regăsește din plin în textele autorilor din secolul al XII-lea. Exemplare în acest sens sunt scrierile lui Guillaume de Saint-Thierry, De contemplando Deo și Expositio super epistolam ad Romanos, unde „contemplarea Creatorului invizibil“ (V, 39-40) se face doar prin Hristos, „Mijlocitorul fără de care nimeni nu este reconciliat cu Tatăl“ (VI, 10). Foarte atent la nuanţele hristologice, abatele de Saint-Thierry alocă în De contemplando Deo un paragraf întreg (§ 3) contemplării naturii umane a lui Hristos, care este unicul punct de plecare pe care îl avem, deoarece doar prin evenimentul întrupării, Cuvântul s-a făcut trup (In. 1, 14), iar omul poate avea acces la îndumnezeire. Fără contemplarea naturii umane a lui Iisus Hristos, accesul la Dumnezeu este imposibil (Hans Urs von Balthasar).
Prezentul eveniment științific, deschis cadrelor didactice, cercetătorilor, doctoranzilor și studenților, încearcă să identifice și să investigheze un câmp de joc al conceptelor polisemantice de ierarhie și eshatologie, așa cum s-au manifestat ele în domeniul teologic și cel filosofic din secolele XI-XIII. Diversele perspective hermeneutice pot clarifica într-o anumită măsură multiplele semnificații pe care le-au dobândit aceste concepte, însă pot fi avute în vedere și alte perspective înrudite sau chiar în conflict.
Cei care doresc să participe la această masă rotundă sunt rugați să trimită la adresa: intenția de a participa și de a discuta textele pe care organizatorii le vor pune la dispoziție în prealabil. Programul final va fi anunțat cel târziu la data de 25 martie 2024.
Această manifestare științifică este organizată în cadrul unui grant al Autorității Naționale de Cercetare Științifică și Inovare, CNCS - UEFISCDI, numărul proiectului PN-III-P1-1.1-TE-2021-0469, în cadrul PNCDI III (Director al proiectului: Florin Crîșmăreanu)