Despre Istoria Urâtului

la Dialog Interdisciplinar Conexionis

Dialogul Interdisciplinar Conexionis vine cu o nouă abordare interdisciplinară, dezbaterea căreia va porni de la textul lui Umberto Eco Istoria Urâtului. Se va contura o viziune asupra esteticului dintr-o perspectivă filosofică și istorică, miercuri, 25 martie 2015, începând cu ora 20:00 în sala 306 din corpul R al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, text ce va fi prezentat de către – Eugenia Zaițev, masterand la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice.

Urâtul pare a fi un termen simplu, nefiind tratat cu predilecție de către marii gânditori. Totuși, urâtul poate fi întâlnit atât în lumea artelor, cât și în viața cotidiană. Ce este urâtul cu adevărat?, când a apărut pe scena estetică și care este importanța lui? Umberto Eco este autorul care a construit o istorie a urâtului ca o continuare a Istoriei Frumuseții, volum ilustrat ce amintește de principalele aspecte ale frumosului.

Încă din Antichitate, frumosul a prins contur în reflecția gânditorilor și în operele artiștilor, formându-se pe parcursul anilor o istorie a ideilor estetice. Urâtul în schimb apare mai târziu, ca o necesitate de opoziție cu frumosul. Din perspectivă estetică și filosofică, se va vedea că urâtul nu este doar o opoziție a frumosului, ci vine cu o perspectivă mai complexă. A vorbi despre urât nu presupune neapărat să plasăm frumosul în punctul opus al operelor.

O istorie a Urâțeniei are trăsături comune cu o istorie a Frumuseții, subliniază Umberto Eco. Aceste categorii estetice variază în funcție de diverse perioade istorice și culturale. Cu toate acestea, și frumosul, și urâtul, au fost atribuite la nivel estetic, dar și social-politic.

Putem vorbi de lucruri urâte ca fiind frumoase?, dar oameni frumoși care par urâți în esență? Prezentarea de miercuri a Dialogului Interdisciplinar Conexionis va răspunde acestor provocări estetice, artistice, filosofice, istorice. Această abordare interdisciplinară va fi provocarea spre ideea că: frumosul e urât și urâtul e frumos, ceea ce invocă noi categorii estetice ca: sublim, comic, tragic.