Spațiu, locuire, memorie

Departamentul de Filosofie al UAIC Iași organizează, în perioada 13-14 martie 2026,  a XVI-a ediție a Colocviului Centrului de hermeneutică, fenomenologie și filosofie practică,  având ca temă relația dintre Spațiu, locuire, memorie. 

Colocviul se va desfășura cu prezență, fără taxă de participare. 

Înscrierile (titlu+rezumat de max. 10 rânduri) se fac până pe 8 martie (inclusiv), pe adresa: .

Intervențiile vor fi limitate la 30 minute (prezentare+discuții). 

Organizatorii vor selecta cele mai valoroase contribuții pentru publicarea lor într-un volum colectiv, la Editura UAIC sau în revistele Hermeneia și Meta.   

Evenimentul este dedicat memoriei prietenului și colegului George Bondor.

Colocviul Centrului de hermeneutică, fenomenologie și filosofie practică propune o dezbatere circumscrisă următoarelor întrebări:  

1. Ce legături există între spațiu și filosofie?
2. Care sunt modurile situării noastre în spațiu?
3. În ce fel experimentăm și descriem diversele forme de locuire?
4. Cum funcționează memoria în raport cu spațiul și locuirea?

Argument

Există o relație intimă între spațiu și filosofie. O demonstrează, între alții, Nietzsche, Deleuze, Heidegger... Aceștia așază filosofia în raport cu spațiul și geografia, argumentând complicitatea lor benefică. Încercarea de tipologizare a spațiilor dezvăluie o diversitate debordantă: avem spații închise și deschise, publice și private, exterioare și interioare, reale, virtuale, posibile, naturale, idilice, imaginare, artificiale, goale, vide, pustii, labirintice, capcană, carcerale, imersive. Termeni precum acasă, aici, dincolo, proximitate, depărtare, origine, exil, natură, peisaj, lume, cosmos au, fără doar și poate, conotații spațiale.

Spațiul poate funcționa ca un dat a priori, în sens kantian, condiționându-ne experiența, dar poate fi și orizontul în care experiența însăși este efectivă. Spațiul oferă cadrul, iar locuirea reprezintă modul în care oamenii dau „sens”, transformându-l într-un mediu personal, social și cultural. Relația dintre cele două este dinamică, funcție de context, experiență, interpretare. Spațiul nu este doar un mediu fizic, ci și unul simbolic, cultural și psihologic, modelând felul în care gândim, simțim, acționăm, ne construim identitatea.

Locuirea reprezintă felul concret în care oamenii se raportează la spațiu. Pentru Heidegger, esența construirii este locuirea; oamenii „locuiesc” în spații, nu doar le ocupă fizic. Spațiul devine locuit doar prin interacțiunea umană, prin experiențe și activități care transformă ceva funcțional într-un „loc” cu semnificație personală și culturală. Locuirea reflectă raporturile noastre cu spațiul de care dispunem;  nu este doar o experiență prezentă, ci și una care se construiește pe amintiri, nostalgii, pe dorința de reîntoarcere la „obârșii” (rădăcini, locuri natale), dar și pe tentațiile de evaziune, detașare sau fugă. Fenomenologia locuirii ar fi, așadar, un domeniu care poate contribui la o mai bună înțelegere a relației dintre oameni și mediile în care trăiesc.

Memoria influențează felul în care percepem și trăim spațiile. Locurile în care am locuit sau pe care le-am vizitat devin „ancore” pentru amintiri, influențând felul în care privim și interpretăm lumea. Ne amintim adesea persoane, locuri, case, orașe, peisaje care ne-au marcat, care fac parte din „istoria” noastră și continuă să ne influențeze modul de a fi. Actul locuirii implică o interacțiune cu ceilalți, cu obiecte, aranjamente și atmosfere care declanșează și susțin memoria personală.

Relațiile dintre spațiu, locuire și memorie sunt intime și profunde; spațiul nu este un fundal neutru, nici un cadru existențial indiferent, ci un reper decisiv în experiența subiectivă a locuirii. Semnificațiile locuirii nu sunt epuizate de referințele „spațiale” sau arhitecturale; putem „locui” în imaginație, în trecut, în viitor, în propriile prejudecăți, în gândirea altora, în sufletul sau inima cuiva drag, în noi înșine... Memoria, la rându-i, poate fi legătura dintre oameni și spațiul lor, transformându-l într-un „loc” cu semnificații personale, sociale și culturale.

Despre toate acestea și multe altele, în martie, la Iași.