The International Conference Cultural Borders and Border Cultures will take place in Iasi, on November 1-2, 2018, as part of the Council for Research in Values and Philosohy (USA) Iasi Center Project on the Role of Intercultural Encounters in Re-learning to Be Human for Global Times. Following this year’s workshop on the the Power of Words in Intercultural Encounters, this year’s International Conference proposes an investigation into the meaningful experiences of cultural borders and the complex realities of border cultures. This event is organized by RVP Iasi Center of the Council for Research in Values and Philosophy, Alexandru Ioan Cuza University of Iasi and Gheorghe Zane Institute of the Romanian Academy.
Afişul evenimentului
Colocviul, deschis cadrelor didactice și cercetătorilor, precum și doctoranzilor din domeniile ştiinţelor umaniste, sociale și politice va încerca să ofere, grație prezentărilor și discuțiilor ce le vor urma, un cadru de reflecție și de dezbatere pe marginea următoarelor întrebări (listă neexclusivă):
- Există ierarhii "naturale"?
- Natura conține în sine un principiu al diferențierii (ierarhice)?
- Căutarea sau stabilirea unei ierarhii este ceva "natural" sau ceva "artificial"?
- Exista vreo diferență între "ordine" și "ierarhie"?
- Putem concepe o ordine care să nu fie, în același timp, ierarhică?
- "Ierarhia" este un concept care se opune neutralității axiologice?
- Ierarhia presupune un conținut normativ sau se raportează la o stare de fapt?
- Poate exista o ierarhie "contra naturii"?
- Mai putem concepe astăzi o ierarhizare între domeniile cunoașterii?
- Calificative ca "superior" și "inferior" care descriu dinamica ierarhiei rezistă unei evaluări socio-politice?
- Ce rol (mai) joacă în discursul politic modern referințele la "natural" sau la o "stare naturală"?
- Conceptul de "natură" mai poate fi revendicat în mod legitim de științele umaniste sau a devenit apanajul științelor realiste?
- Este justă și fezabilă tentația modernă de "aplatizare" politică a oricărei (vechi) ierarhii?
Prezentările de la colocviu vor fi solicitate de către organizatori (până la o dată ce va fi anunțată ulterior) sub forma unor articole redactate după toate standardele științifice pentru a fi publicate (după un proces de evaluare) în prima jumătate a anului 2019 într-un volum colectiv, la o editură clasificată B în domeniul Filosofie.
Nu se percep taxe de înscriere la colocviu.
Cei care doresc să participe la colocviu sunt rugați să trimită la una dintre adresele Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. :
- titlul intervenţiei,
- un scurt rezumat al acesteia (maxim 500 de cuvinte),
- afilierea instituțională și datele de contact (telefon și email).
Termenul-limită de depunere a propunerilor este 15 noiembrie 2018.
Programul final al colocviului va fi anunţat pe data de 30 noiembrie 2018.
Acest colocviu este organizat în cadrul unui grant al Autorității Naționale de Cercetare Științifică și Inovare, CNCS - UEFISCDI, numărul proiectului PN-III-P1-1.1-TE-2016-0259, în cadrul PNCDI III, director CS III dr. habil. Florin Crîşmăreanu.
Rescrieri ale tradiției. Identități și uzuri hermeneutice
Colocviul Național al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie Practică
Ediția a X-a
Iași, 1 noiembrie 2018
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice
CALL FOR PAPERS
Pentru Hans-Georg Gadamer, secolul al XVIII-lea marchează momentul în care tradițiile (estetice, religioase, morale) își pierd puterea legitimatoare pentru a deveni, pentru aproape două secole, simple obiecte de cunoaștere, construcții ale unei subiectivități infinite, nelocalizabile, abstracte. Secolul al XX-lea însă cunoaște, odată cu amurgul metafizicilor modernității, o revenire în scenă a tradițiilor, de data aceasta într-un regim nou, mai degrabă retoric, ca limbaje cu putere persuasivă, fragmente de discurs și gesturi culturale. Bricolajul diverselor elemente ale tradițiilor "noi", asumarea lor într-un joc lipsit de regulile justificării adevărului este o primă modalitate contemporană de raportare la propriul trecut. Proiectul hermeneuticii filosofice vine să ofere o alternativă la situația post-iluministă a tradițiilor, pe lângă cea a asumării lor în registrul literar-ludic: înțelegerea lor ca orizonturi, nu ca fundamente; o "istorie a efectelor", nu o normă; în fine, o sursă de sens și o condiție de posibilitate a dialogului cu trecutul, nu marca unei diferențe ireconciliabile cu el.
Quid sit. Ce face un lucru să fie el însuși și diferit de un altul, ce anume oferă lucrului respectiv identitate în timp și în spațiu? Interpretarea unui lucru pornește de la dorința aflării identității sale. Ea este determinată de un principiu sau un criteriu al individuației. Identitățile sunt multiple, aparțin unui anumit spațiu, timp și unul din cele mai dificile aspecte e să se mențină o ierarhie în cadrul acestor identități, fie calitative, relative sau personale. Ce anume face ca eu să supraviețuiesc unei schimbări, pentru a fi tot eu la sfârșitul acesteia? În ce măsură coliziunea cu tradiția îmi conturează evoluția ca entitate supusă schimbării? Și, poate cel mai important, cum conviețuim funcțional cu identitățile noastre diferite? Totodată, cum anume se constituie identitățile colective, atât cele comunitare ori naționale, cât și cele culturale ori spirituale? În ce fel tradițiile contribuie la construcția identităților și, viceversa, în ce măsură identitățile pot avea continuitate, devenind veritabile tradiții? Altfel spus, cum se transmite ceva, iar altceva se pierde, fiind dat uitării? Cum se face că asumăm anumite obiectivări ale trecutului, pe când altele devin simple exponate într-un muzeu? Nu în ultimul rând, cum putem înțelege adecvat urmele unor identități și tradiții, atât cele vizibile (scrise, artistice, patrimoniale), cât și cele invizibile, a căror descifrare revendică operații interpretative complexe?
Sunt așteptate propuneri din toate domeniile filosofiei, dar și din celelalte științe umaniste și sociale. Tema poate fi abordată atât teoretic, cât și aplicativ, având în atenție diversele tradiții și culturi, precum și interacțiunile dintre acestea. Sunt binevenite și abordările care vizează identitatea culturală sau națională românească în context global.
Propunerile (titlu, rezumat de max. 350 cuvinte, afiliere instituțională și nr. de telefon) vor fi trimise la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Așteptăm propuneri atât din partea cercetătorilor cu experiență, cât și a tinerilor cercetători, indiferent de nivelul studiilor acestora.
Prezentările se vor limita la maxim 20 de minute, fiind urmate de 10 minute de întrebări şi comentarii.
Toate costurile deplasării şi cazării la Iaşi vor fi suportate de către participanţi. Nu se percep taxe de participare la Colocviu.
Data limită de trimitere a propunerilor de lucrări: 1 octombrie 2018. Data limită de trimitere a lucrărilor in extenso: 10 noiembrie 2018.
Prezentările din cadrul colocviului se vor desfășura în limba română.
Lucrările in extenso vor fi supuse unui proces de peer review, iar cele selectate vor fi publicate într-un dosar tematic al revistei Hermeneia: Journal of Hermeneutics, Art Theory and Criticism, indexată în Clarivate Analytics (fostă Thomson Reuters): Emerging Sources Citation Index, ErihPlus, DOAJ, Ebscohost, Proquest, Index Copernicus.
În vederea publicării, lucrările in extenso vor fi redactate într-o limbă de circulație internațională (engleză, franceză, germană), vor fi însoțite de rezumat și cuvinte-cheie în limba engleză și vor urma standardele de redactare ale revistei Hermeneia, accesibile la pagina
Colocviul este organizat în cadrul proiectelor PATCULT#RO (PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0686), contract nr. 52 PCCDI/2018 și PN-III-P1-1.1-PD-2016-0436
Organizatori: Conf. dr. Ioan Alexandru Tofan, Dr. Florina Hariga
Consiliul ştiinţific al colocviului: Prof. dr. Anton Adămuț, Prof. dr. Ştefan Afloroaei (m.c. al Academiei Române), Prof. dr. Petru Bejan, Prof. dr. Corneliu Bîlbă, Prof. dr. George Bondor, Conf. dr. Valeriu Gherghel, CS III dr. Florin Crîșmăreanu, Lect. dr. Cristian Moisuc