PhilokaliaPosterÎn perioada 13-15 martie 2020 va avea loc o Conferință Internațională având ca temă "Filosofia și Teologia din Filocalie", organizată de Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice și Facultatea de Teologie, Departamentul de Cercetare.

Sesiunea de deschidere va avea loc la orele 18.00 la Biblioteca Mitropolitană, Bld. Ștefan cel Mare 16, urmată de prezentarea Profesorului Constantinos Atanasopoulos de la Open University, U.K., cu tema "Philokalia: What it is and how not to misinterpret it".

 

De la monument la arhivă. Despre sensurile memoriei
Colocviul Național al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie Practică
Ediția a XI-a

Iași,  30 noiembrie 2019
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice

PROGRAMUL EVENIMENTULUI

 

CALL FOR PAPERS


Într-o lume globalizată, interconectată și predispusă schimbării, patrimoniul cultural constituie o sursă esențială a identității și coeziunii oricărei comunități. Edificarea unei societăți deschise și pluraliste necesită o întemeiere autentică în moștenirea sa culturală. Drept urmare, sarcina fundamentală a prezentului constă în identificarea și fructificarea moștenirii culturale a trecutului. Diversitatea formelor de manifestare a moștenirii culturale – de la sfera tangibilă (clădiri, monumente, cărți, opere de artă etc.) la sfera intangibilă (idei, limbaj, tradiții, folclor etc.) – impune atât o conlucrare a forțelor intelectuale, științifice, politice și economice ale societății, cât și o adaptare a mijloacelor de valorificare la specificul fiecărui "obiect". Problema patrimoniului presupune o permanentă actualizare a eforturilor filosofice de valorizare și selecție, dublată de o neîncetată activitate de prelucrare, protejare, conservare, tezaurizare, editare, arhivare și digitalizare a bunurilor culturale.
În același timp, formele în care patrimoniul este conservat într-o anumită societate este extrem de relevant. Monumentul, de exemplu, aduce cu sine o asumare cvasi-ideologică a identității construite pe memorie, în timp ce arhiva conține un potențial critic semnificativ. Muzeul dislocă obiectul din funcționalitatea sa și îi conferă aura exponatului, iar festivalul înscenează o reinserție a memoriei în cotidian. Chiar și obiectele personale, indiferent dacă ajung sau nu să facă parte dintr-o colecție deschisă publicului, poartă în ele semnificația unei lumi trecute, propunându-se totodată ca sursă a sensului pentru cei care le găzduiesc astăzi, afectiv, în propria lor lume. Toate aceste forme sunt relevante pentru felul în care patrimoniul este articulat în mecanismul identitar al unei societăți, al unei comunități sau doar al unui grup. 
Colocviul De la monument la arhivă. Despre sensurile memoriei vine în întâmpinarea necesității de a dezbate întrebările fundamentale privitoare la patrimoniu și memoria culturală, propunând un cadru de reflecție asupra raportului dintre obiect, idee, sens și valoare. În același timp, vor fi supuse analizei probleme precum transmiterea și/sau construcția sensului, asumarea și/sau uitarea, repetiția și/sau diferența, moștenirea și/sau invenția a ceva nou.     
Propunerile (titlu, rezumat de max. 350 cuvinte, afiliere instituțională și nr. de telefon) vor fi trimise la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Așteptăm propuneri atât din partea cercetătorilor cu experiență, cât și a tinerilor cercetători, indiferent de nivelul studiilor acestora și de domeniul în care activează.
Prezentările se vor limita la maxim 20 de minute, fiind urmate de 10 minute de întrebări şi comentarii.

Toate costurile deplasării şi cazării la Iaşi vor fi suportate de către participanţi. Nu se percep taxe de participare la Colocviu.

Data limită de trimitere a propunerilor de lucrări: 20 noiembrie 2019.

Prezentările din cadrul colocviului se vor desfășura în limba română.

Lucrările in extenso vor fi supuse unui proces de peer review, iar cele selectate vor fi publicate într-un volum colectiv (în limba română) și/sau într-un dosar tematic al unei reviste indexate în Clarivate Analytics (fostă Thomson Reuters), ErihPlus, DOAJ, Ebscohost, Proquest, Index Copernicus, într-o limbă de circulație internațională.

Colocviul este organizat în cadrul proiectului PATCULT#RO (PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0686), contract nr. 52 PCCDI/2018.

Organizatori:
Prof. dr. George Bondor, Conf. dr. Ioan Alexandru Tofan, ACS drd. Ioan Ciprian Bursuc

Consiliul ştiinţific al colocviului: Prof. dr. Ştefan Afloroaei (m.c. al Academiei Române), Prof. dr. Petru Bejan, Prof. dr. Corneliu Bîlbă, Conf. dr. Valeriu Gherghel, CS III dr. Florin Crîșmăreanu, Lect. dr. Cristian Moisuc

Colocviul național Binele (comun): filosofie, teologie, politică

  - Iași, 10 decembrie 2019 - 

 

Organizatori: lector. univ. dr. Cristian Moisuc și lect.univ.dr. Viorel Țuțui

Consiliul ştiinţific al colocviului:

Acad. prof. univ. dr. Ştefan Afloroaei,  Prof. univ. dr. George Bondor, CS III dr. habil. Florin Crîșmăreanu, Conf. univ. dr. Alexandru Tofan

 BineleComun

De la analogia platoniciană între Soare și ideea Binelui (criticată tocmai pentru dimensiunea ei pur metafizică, periculoasă atunci când devine aceasta fundamentează o normă politică totalitară) până la dreptatea rawlsiană ca echitate (fairness), care lasă deschis spațiul multiform al binelui individual liber, ideea de Bine (comun) constituie eternul cadru al dialogului între filosofie și știința politicului.
Animat de tensiunea între binele individual și cel colectiv, între binele etic și cel economic, între binele transcendent (teologic ori metafizic) și dimensiunea lui politic-imanentă (care amintește că o căutare a binelui se poate desfășura sub forma conflictului, cooperării, contractului ori întrajutorării), dialogul între filosofie și politică nu încetează se se alimenteze din ireductibilitatea aspectelor ideii de Bine (comun). Imposibil de șters sau de negat, fiecare aspect subliniază atât nevoia unei abordări complementare, cât și obligativitatea unor clarificări cu privire la alte noțiuni pe care ideea de Bine le mobilizează: libertate, individ, societate, ordine, rău, dreptate, cunoaștere, ș.a.m.d.
Această exigență metodologică a clarificării dovedește (în mod aproape ironic) că definiția filosofică a Binelui ca "idee supremă", care face ca toate celelalte idei să fie "ceea ce sunt", este (încă?) justificată.
Mai devreme sau mai târziu, orice abordare care se vrea politică va trebui să revină la dimensiunea moral-politică, pentru a-și clarifica sau justifica scopurile. Evacuată rapid și injust pe geam, filosofia va fi ulterior rechemată în casă pe ușa principală, întrucât criteriile acțiunii (individuale sau colective, libere sau angajate politic, juste sau injuste) nu pot evita, la nesfârșit, reflecția asupra fundamentelor și/sau scopurilor acțiunii, iar cel care nu își obișnuiește ochii cu lumina soarelui (a Binelui), sub pretextul că aceasta îi răpește libertatea de a se uita la celelalte lucruri ale lumii, va sfârși prin a reveni, excedat de atâtea interogații, în peștera ignoranței de unde abia a ieșit (prin efortul propriu sau cu ajutorul unui semen). Doar filosofia poate reaminti că testul falsificabilității teoriilor poate fi aplicat în politică întrucât el se sprijină pe finitudinea cunoașterii și polisemia limbajului, deci pe o cercetare a naturii și/sau condiției omului.
De aceea, abordările (istorico-)filosofice, (etico-)morale, (onto-)teologice sau (teologico-)politice, oricît de "definitive" s-ar pretinde, nu reușesc decât să scoată mai bine în evidență dimensiune polisemantică a conceptului de Bine, care invită la o permanentă reflecție în care theoria, praxis și hexis își dispută-armonizează locul.

***

Colocviul Binele (comun): filosofie, teologie, politică, deschis cadrelor didactice și cercetătorilor, precum și doctoranzilor din domeniile ştiinţelor umaniste, sociale și politice va încerca să ofere, grație prezentărilor și discuțiilor ce le vor urma, un cadru de dezbatere pe marginea conceptului de Bine (comun), în dezvoltarea lui istorico-filosofică, metafizico-teologică, moral-politică. Argumentul colocviului nu are rolul de a impune un cadrul definitiv al discuțiilor, ci doar de a deschide un spațiu liber al dezbaterilor. Abordările interdisciplinare sau cele care aprofundează o semnificație precisă a conceptului de Bine (comun) sau a unui concept cu care aceasta este înrudită ori în conflict sunt la fel de binevenite.
Nu sunt percepute nici taxe de participare, nici de publicare. Cei care doresc să participe la colocviu sunt rugați să trimită la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.: titlul intervenţiei, un scurt rezumat al acesteia (maxim 400 de cuvinte), afilierea instituțională și datele de contact (telefon și email). O decizie privind volumul colectiv va fi luată în funcție de interesul participanților.

Termenul-limită de depunere a propunerilor este 3 decembrie 2019.
Programul colocviului va fi anunțat cel târziu în data de 6 decembrie 2019.
Manifestare științifică organizată în cadrul proiectului PN-III-P1-1.1-TE-2016-0941
Go to top