Colocviul Ideea europeană în filosofia românească
În cadrul Săptămânii Europene la UAIC, Departamentul de Filosofie și Centrul de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie Practică organizează colocviul cu tema „Ideea europeană în filosofia românească”, care va avea loc pe data de
18 mai 2017, orele 9-14,
în Sala de Consiliu a Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice.
Vor fi discutate următoarele probleme:
- Tradiții și modele europene în filosofia românească
- Identitate și diferență culturală
- Receptarea gândirii europene în filosofia românească
- Patologii ale limbajului și ale înțelegerii. „Filosofie națională” și „filosofie europeană”
- Cenzură și autocenzură în filosofia românească
Fiecărei prezentări îi este alocat un interval de 20 minute. Lucrările vor fi publicate într-un volum colectiv sau o revistă academică.
Comitetul științific: Prof. dr. Petru Bejan, Lect. dr. Corneliu Bîlbă, Cerc. șt. dr. Florin Crîșmăreanu, Asist. dr. Cristian Moiusuc, Conf. dr. Gerard Stan, Conf. dr. Ioan-Alexandru Tofan
Organizatori: Prof. dr. Ștefan Afloroaei, Conf. dr. George Bondor.
PROGRAM
Dan Chițoiu, Apus versus Răsărit: sensuri și mode în filosofia românească
Petru Bejan, „Răpirea Europei” – imagini și interpretări
Ștefan Afloroaei, Lucian Blaga după 1945. Între autocenzură și un alt discurs
Anton Adămuț, Despre lăutărism și dedesubturile lui
Adrian Muraru, Ideea europeană în filosofia românească: filosofii Greciei antice în traducere românească
Gerard Stan, Petre Botezatu şi cercetările asupra adevărului din epistemologia europeană
Corneliu Bîlbă, Ca o gospodină, tradiția. Antropologii ale modernității românești
Florin Crîșmăreanu, Receptarea scrierilor maximiene în cultura română. Câteva repere
George Bondor, Două modele europene în filosofia românească
Valeriu Gherghel, Motivul ubi sunt în literatura sapiențială românească
Florina Hariga, Fragmente de modernitate în Metafizica lui Dimitrie Cantemir
Ioan-Alexandru Tofan, Lecturi în afara tradiției. Hegel în cultura română
Colocviul Ideea europeană în filosofia românească este organizat de Departamentul de Filosofie și Centrul de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie practică în cadrul Săptămânii europene la UAIC.
CALL FOR PAPERS: Simpozion “Memorie axiologică şi Weltanschauung”
Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi organizează simpozionul naţional cu tema „Memorie axiologică și Weltanschauung” în cadrul Proiectului de cercetare Heritage and Threat, Orizont 2020 nr. 17/2016; Cod proiect: HERITAGE PLUS-HeAT. Evenimentul se va desfășura pe data de 9 decembrie 2016, ora 10:00, în Sala de Consiliu a Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice.
În cadrul simpozionului vor fi dezbătute diverse aspecte ale raporturilor complexe dintre memorie şi valori, printre care: traume ale memoriei colective, raportul dintre memoria culturală şi memoria axiologică, Weltanschauung ca viziune despre valori.
Participanţii sunt rugaţi să trimită titlul comunicării, rezumatul şi un scurt CV la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până la data de 5 decembrie 2016. Lucrările acceptate vor fi publicate într-un volum colectiv care va apărea la o editură recunoscută în cursul anului viitor.
Pentru mai multe detalii, accesați următorul link: https://axiologicalmemory.wordpress.com/
Colocviul național al
Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie şi Filosofie practică
Ediția a VIII–a, Iași, 10-11 noiembrie 2016
Traducere şi interpretare
Organizator: CS III dr. Florin Crîşmăreanu
Consiliul ştiinţific al colocviului:
Acad. prof. univ. dr. Ştefan Afloroaei, Prof. univ. dr. Petru Bejan,
Conf. univ. dr. Valeriu Gherghel, Conf. univ. dr. George Bondor,
Conf. univ. dr. Ioan Alexandru Tofan, Lect. univ. dr. Corneliu Bîlbă,
As. univ. dr. Cristian Moisuc
Programul colocviului
Săli:
Joi 1 – D 305 (Sală aflată în Corpul D al Universității)
Joi 2 – Sala de Consiliu
Vineri 1 – S 5 (Sală aflată în Corpul A al Universității)
Vineri 2 – Sala de Consiliu
Joi, 10 noiembrie
12 – Sala de Consiliu - Deschiderea colocviului (Ș. Afloroaei, P. Bejan, G. Bondor, A. Baumgarten, F. Crîșmăreanu)
Sala de Consiliu
Riscuri ale interpretării (moderator: Alexander Baumgarten)
13 – 13.30 : Ștefan Afloroaei (UAIC Iași) : Limite ale înțelegerii
13.30 – 14 : Petru Bejan (UAIC Iași) : Interpretarea saturată
14 – 14.30 : George Bondor (UAIC Iași) : Pariurile interpretării și ale traducerii. Referința și lumile posibile
14.30 – 15 : Andrei Bereschi (UBB Cluj–Napoca) : Traducerea morfologiei politice antice în limba latină
15 – 15.30 : Corneliu Bîlbă (UAIC Iași) : Paradigmă și discurs. Traducerea în filosofia politică
Pauză
Sala de Consiliu
Hermeneutică și scolastică (moderator: Andrei Bereschi)
16 – 16.30 : Alexander Baumgarten (UBB Cluj–Napoca) : Godescalc de Nepomuk, un cistercian prereformist ?
16.30 – 17 : Valeriu Gherghel (UAIC Iași) : Căutarea lui Averroes în Poetica. O interpretare
17 – 17.30 : Lucian Cosma (UBB Cluj–Napoca) : Arbor Porphyriana, scară tâlcuitoare ? Traducerea între posibil și imposibil
17. 30 – 18 : Andrei Tudor Man (UBB Cluj–Napoca) : Tradiţie şi interpretare în filosofia universitară a secolului al XV-lea
18 – 18. 30: Florina Rodica Hariga (UAIC Iași) : În ce măsură poate fi interpretat Itinerariul minții spre Dumnezeu ca un tratat despre educație ?
Sala D 305
Interpretare și tradiție în creștinism (moderator: Florin Crîșmăreanu)
13 – 13.30 : Constantin Răchită (UAIC Iași) : Probleme de traducere și interpretare a textului din Geneză 47, 31. Vocalizarea contextuală a traducătorilor Septuagintei și hermeneutica patristică
13.30 – 14 : Dragoș Mîrșanu (cercetător independent) : Despre traducerea și interpretarea Sfintelor Scripturi în Corespondența dintre Fericiții Ieronim și Augustin
14 – 14.30 : Petru Molodeț-Jitea (Universitatea din București) : Semnificația preambulului Evangheliei după Ioan în conflictul hermeneutic dintre Episcopul Irineu de Lyon și școala gnostică valentiniană
14.30 – 15 : Fănel Șuteu (UBB Cluj–Napoca) : Superlativele pauline în orizontul traducerilor biblice românești : valențele polimorfe ale prepoziției ὑπέρ (hyper)
Pauză
Sala D 305
Antichitate și Ev Mediu (moderator: Gelu Sabău)
16 – 16.30 : Constantin-Ionuț Mihai (UAIC Iași) : Imaginarul medical în Protrepticul aristotelic
16.30 – 17 : Emanuel Grosu (UAIC Iași) : Horatius: Carmina, I, 38. Epicureism și simboluri vegetale
17 – 17.30 : Victor Alexandru Pricopi (UAIC Iași) : Interpretări gnostice ale Genezei
17. 30 – 18 : Florin Crîșmăreanu (UAIC Iași) : Analogie și anagogie în scrierile lui Maxim Mărturisitorul. Încercare asupra unei „hermeneutici euharistice”
18 – 18.30 : Ioan-Ciprian Bursuc (UAIC Iași) : Interpretarea heideggeriană a primei propoziții din Metafizica lui Aristotel
Vineri, 11 noiembrie
Sala de Consiliu
Filosofie modernă și contemporană (moderator: George Bondor)
13 – 13.30 : Cezara Humă (UAIC Iași) : Hegel și receptarea Antigonei sofocliene în Fenomenologia spiritului și în Prelegeri de estetică
13.30 – 14 : Eugenia Zaițev (UAIC Iași) : Critica facultății de judecare sub umbrela traducerii și interpretării
14 – 14.30 : Frăguța Zaharia (UAIC Iași) : Nimicul heideiggerian în interpretarea unui student român al filosofului german
14.30 – 15 : Gelu Sabău (Universitatea „Hyperion” din București) : Nietzsche și „Dumnezeul” metafizicii
15 – 15.30 : Cristian Moisuc (UAIC Iași) : (Des)figurare și interpretare. Despre reducția și anti-reducția textului sacru la excurs metafizic
Pauză
Sala de Consiliu
Traductologie și hermeneutică (moderator: Cristian Moisuc)
16 – 16.30 : Mariana Nastasia (UAIC Iași) : Ein Sendbrief vom Dolmetschen (1530): O teorie a traducerii
16.30 – 17 : Cristiana Arghire (UAIC Iași) : Metafora – între traductibil și intraductibil
17 – 17.30 : Raluca Vârlan (Institutul Francez Iași) : Traducerea și pastișa ca exerciții de stil la Marcel Proust
17.30 – 18: Camelia Grădinaru (UAIC Iași) : Partea imaginată a comunităților virtuale. Interpretarea unei presupoziții
18 – 18.30 : Antonela Corban (UAIC Iași) : Arta ca traducere și interpretare
Sala : S 5
Interpretare și filosofie politică (moderator: Emanuel Grosu)
13 – 13.30 : Ciprian Jeler (UAIC Iași) : Traducerea darwinismului în domeniul socio-politic : despre câteva strategii (dez)interpretative ale darwiniştilor sociali
13.30 – 14 : Cristina Lucia Şuțiu (UAIC Iași) : Interpretarea istoriei. Manipulare și propagandă în sistemele totalitare
14 – 14.30 : Eugenia Bogatu (Universitatea de Stat din Moldova) : Filosofia pragmatistă – o interpretare integratoare
14.30 – 15 : Celestin Blaj (UAIC Iași) : Cibernetica – metoda apropierii dintre științe
15 – 15.30: Dana Țabrea (UAIC Iași) : Interpretare și irealitate
Imagine: Manuscris carolingian (aprox. 831). Rabanus Maurus (stânga) și Alcuin (mijloc) îi dăruiesc un volum Arhiepiscopului Odgar de Mainz (dreapta).
Argument
În Europa zilelor noastre, poate mai mult decât oricând, „primul model ce se oferă reflecţiei este cel al traducerii dintr-o limbă în alta. Acest prim model este perfect adaptat situaţiei Europei care, din punct de vedere lingvistic, prezintă un pluralism nu doar imposibil de depăşit, dar care este şi în cel mai înalt grad de dorit să fie păstrat” (Paul Ricœur).
De la (răs)tălmăcirea textelor sacre până la traducerea documentelor oficiale ale Uniunii Europene, arta interpretării a trecut prin registre dintre cele mai diferite: de la tehnici ale interpretării care vizau iniţial edificarea de sine, la doctrine ale interpretării, precum doctrina celor patru interpretări. Indiferent dacă noi conştientizăm sau nu acest fapt, traducerea și interpretarea se împletesc în mod inextricabil cu viaţa noastră cotidiană. Din Voinţa de putere a lui Nietzsche înțelegem că „faptele nu există, există doar interpretări”. Cu atât mai mult putem afirma că actul traducerii nu este altceva decât o interpretare! Iar orice act al vieții noastre, în măsura în care presupune o relație față de lucruri, față de semeni ori față de noi înșine, una în care este în joc înțelegerea, poate fi privită ca un act de traducere.
Traducerea apare odată cu diversitatea limbilor și a culturilor. După Babel, situația pe care trebuie să o asumăm este excelent surprinsă de expresia lui Walter Benjamin: „sarcina traducătorului”. Dintotdeauna a existat, în mod unilateral sau bilateral, un schimb de informaţii și de sensuri între culturi diferite sau între generaţii ce aparțin aceleiași tradiţii. Transferul cunoştinţelor (translatio studiorum) s-a făcut cu precădere dintr-un spaţiu cultural în altul prin traduceri, iar în cadrul aceleiaşi tradiţii prin interpretări succesive (de multe ori concurente). Reinterpretările unui text pot fi asimilate unor traduceri succesive, tot așa cum manierele diverse de aplicare a textului la situații de viață (juridice, sociale, culturale ori spirituale) sunt tot niște operații de traducere. Distanța critică dintre prezent și trecut, precum și fuziunea acestor orizonturi (Gadamer) ne aduc în atenție câteva mari figuri sub care traducerea este prezentă în interiorul uneia și aceleiași tradiții: asumarea istoriei și reiterarea acesteia (Heidegger, Gadamer), memoria și uitarea (Ricoeur). Prezent deci atât între culturi diferite, cât și în interiorul unei culturi, fenomenul traducerii se află în dependență de o extinsă „fenomenologie a străinului” (Waldenfels). Unii filosofi ai secolului al XX-lea, precum Richard Rorty, abandonează paradigma interpretativă, considerând că textele ar trebui doar utilizate pentru scopurile noastre. Cu alte cuvinte, fiecare dintre noi realizează în mod spontan o traducere liberă a textelor preferate, folosindu-le pentru propria construcție de sine, independent de tradițiile lor de referință.
Fenomenul traducerii comportă câteva alternative prin care poate fi conceput în mod adecvat: comparabil versus incomparabil (Marcel Détienne), fidelitate versus trădare, traductibil versus intraductibil (Ricoeur). Departe de a oferi soluții, acestea mai degrabă revelează dificultățile inerente artei traducerii. Pentru a intra în detaliile acestui fenomen, trebuie investigate multiple probleme aflate la intersecția filosofiei limbajului și a semioticii cu fenomenologia, hermeneutica, cognitivismul etc. Perspectivele de raportare la actul traducerii şi la cel al interpretării sunt cu siguranţă diverse. Sunt binevenite abordările de factură istorică și cele sistematice, care ţin nu doar de filosofie, ci și de filologie (traductologie), teologie, științele juridice, științele politice, științele comunicării, jurnalism, psihologie și psihanaliză ş.a. O perspectivă interdisciplinară este întotdeauna binevenită, deoarece poate oferi o imagine mai complexă asupra subiectelor abordate.
Colocviul de anul aceasta se adresează cadrelor didactice și cercetătorilor care activează cu precădere în domeniul ştiinţelor umaniste şi sociale. Toţi cei interesaţi de acest eveniment sunt rugați să trimită la adresa electronică Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.: titlul intervenţiei propuse, rezumatul acesteia (de maxim 500 de cuvinte) şi un scurt CV (care să conţină afilierea instituţională, domeniile de interes, contribuţiile ştiinţifice semnificative şi datele de contact ale autorului – telefon și e-mail).
Termenul-limită de trimitere a propunerilor pentru colocviu este 15 octombrie 2016. Programul final al colocviului va fi anunţat pe data de 1 noiembrie.
Prezentările se vor limita la maxim 20 de minute, fiind urmate de 10 minute de întrebări şi comentarii.
Toate costurile deplasării şi cazării la Iaşi vor fi suportate de către participanţi. Nu se percep taxe de participare la Colocviu.
*
Precizare importantă: Cele mai bune intervenții la colocviu vor fi solicitate (până la o dată ce va fi anunțată ulterior) sub forma unor articole redactate după toate standardele științifice într-o limbă de circulaţie internaţională, pentru a fi publicate (după un proces de double blind peer review) în următorul număr al revistei Hermeneia: Journal of Hermeneutics, Art Theory and Criticism (indexată ISI Thomson, ERIH PLUS, EBSCO, PROQUEST, DOAJ), care va apărea până la finalul anului 2016.
