afis finalRescrieri ale tradiției. Identități și uzuri hermeneutice

Colocviul Național al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie Practică
Ediția a X-a

Iași, 1 noiembrie 2018
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice

 

CALL FOR PAPERS

Pentru Hans-Georg Gadamer, secolul al XVIII-lea marchează momentul în care tradițiile (estetice, religioase, morale) își pierd puterea legitimatoare pentru a deveni, pentru aproape două secole, simple obiecte de cunoaștere, construcții ale unei subiectivități infinite, nelocalizabile, abstracte. Secolul al XX-lea însă cunoaște, odată cu amurgul metafizicilor modernității, o revenire în scenă a tradițiilor, de data aceasta într-un regim nou, mai degrabă retoric, ca limbaje cu putere persuasivă, fragmente de discurs și gesturi culturale. Bricolajul diverselor elemente ale tradițiilor "noi", asumarea lor într-un joc lipsit de regulile justificării adevărului este o primă modalitate contemporană de raportare la propriul trecut. Proiectul hermeneuticii filosofice vine să ofere o alternativă la situația post-iluministă a tradițiilor, pe lângă cea a asumării lor în registrul literar-ludic: înțelegerea lor ca orizonturi, nu ca fundamente; o "istorie a efectelor", nu o normă; în fine, o sursă de sens și o condiție de posibilitate a dialogului cu trecutul, nu marca unei diferențe ireconciliabile cu el.

Quid sit. Ce face un lucru să fie el însuși și diferit de un altul, ce anume oferă lucrului respectiv identitate în timp și în spațiu? Interpretarea unui lucru pornește de la dorința aflării identității sale. Ea este determinată de un principiu sau un criteriu al individuației. Identitățile sunt multiple, aparțin unui anumit spațiu, timp și unul din cele mai dificile aspecte e să se mențină o ierarhie în cadrul acestor identități, fie calitative, relative sau personale. Ce anume face ca eu să supraviețuiesc unei schimbări, pentru a fi tot eu la sfârșitul acesteia? În ce măsură coliziunea cu tradiția îmi conturează evoluția ca entitate supusă schimbării? Și, poate cel mai important, cum conviețuim funcțional cu identitățile noastre diferite? Totodată, cum anume se constituie identitățile colective, atât cele comunitare ori naționale, cât și cele culturale ori spirituale? În ce fel tradițiile contribuie la construcția identităților și, viceversa, în ce măsură identitățile pot avea continuitate, devenind veritabile tradiții? Altfel spus, cum se transmite ceva, iar altceva se pierde, fiind dat uitării? Cum se face că asumăm anumite obiectivări ale trecutului, pe când altele devin simple exponate într-un muzeu? Nu în ultimul rând, cum putem înțelege adecvat urmele unor identități și tradiții, atât cele vizibile (scrise, artistice, patrimoniale), cât și cele invizibile, a căror descifrare revendică operații interpretative complexe?

Sunt așteptate propuneri din toate domeniile filosofiei, dar și din celelalte științe umaniste și sociale. Tema poate fi abordată atât teoretic, cât și aplicativ, având în atenție diversele tradiții și culturi, precum și interacțiunile dintre acestea. Sunt binevenite și abordările care vizează identitatea culturală sau națională românească în context global.

Propunerile (titlu, rezumat de max. 350 cuvinte, afiliere instituțională și nr. de telefon) vor fi trimise la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Așteptăm propuneri atât din partea cercetătorilor cu experiență, cât și a tinerilor cercetători, indiferent de nivelul studiilor acestora.

Prezentările se vor limita la maxim 20 de minute, fiind urmate de 10 minute de întrebări şi comentarii.

Toate costurile deplasării şi cazării la Iaşi vor fi suportate de către participanţi. Nu se percep taxe de participare la Colocviu.

Data limită de trimitere a propunerilor de lucrări: 1 octombrie 2018. Data limită de trimitere a lucrărilor in extenso: 10 noiembrie 2018.

Prezentările din cadrul colocviului se vor desfășura în limba română.

Lucrările in extenso vor fi supuse unui proces de peer review, iar cele selectate vor fi publicate într-un dosar tematic al revistei Hermeneia: Journal of Hermeneutics, Art Theory and Criticism, indexată în Clarivate Analytics (fostă Thomson Reuters): Emerging Sources Citation Index, ErihPlus, DOAJ, Ebscohost, Proquest, Index Copernicus.

În vederea publicării, lucrările in extenso vor fi redactate într-o limbă de circulație internațională (engleză, franceză, germană), vor fi însoțite de rezumat și cuvinte-cheie în limba engleză și vor urma standardele de redactare ale revistei Hermeneia, accesibile la pagina 

Colocviul este organizat în cadrul proiectelor PATCULT#RO (PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0686), contract nr. 52 PCCDI/2018 și PN-III-P1-1.1-PD-2016-0436

Organizatori: Conf. dr. Ioan Alexandru Tofan, Dr. Florina Hariga

Consiliul ştiinţific al colocviului: Prof. dr. Anton Adămuț, Prof. dr. Ştefan Afloroaei (m.c. al Academiei Române), Prof. dr. Petru Bejan, Prof. dr. Corneliu Bîlbă, Prof. dr. George Bondor, Conf. dr. Valeriu Gherghel, CS III dr. Florin Crîșmăreanu, Lect. dr. Cristian Moisuc

Afis simpozionCALL FOR PAPERS Simpozion internațional: Interpretarea valorilor

Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice din cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi anunță organizarea simpozionului internațional cu tema „Interpretarea valorilor”. Evenimentul se desfășoară în cadrul Proiectului de cercetare Heritage and Threat, Orizont 2020, nr. 17/2016. Cod proiect: HERITAGE PLUS-HeAT. Simpozionul va avea loc pe data de 27 aprilie 2018, începând cu ora 9:00, în Sala de Consiliu a Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice.

Așteptăm contribuții pentru următoarele subiecte:

- Evaluare şi interpretare;

- Interpretarea valorilor ca presupoziţie a constituirii patrimoniului cultural;

- Conflictul valorilor şi/ sau conflictul interpretărilor;

- Patrimoniu cultural, cunoaştere şi memorie.

Participanţii sunt rugaţi să trimită titlul comunicării, rezumatul şi un scurt CV la email-ul: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., până pe data de 15 aprilie 2018. Prezentarea lucrărilor se poate face în limba română sau engleză. Participanții au la dispoziție 20 de minute pentru prezentarea lucrării și 10 minute pentru discuții. Cele mai relevante lucrări vor fi publicate în numărul special al revistei CULTURA. INTERNATIONAL JOURNAL OF PHILOSOPHY OF CULTURE AND AXIOLOGY. Termenul limită pentru trimiterea articolelor pentru publicare este 30 aprilie 2018, iar textul trebuie să fie redactat în limba engleză. Nu se percepe taxă de participare. Organizatorii nu acoperă costurile pentru călătorie și cazare.

Organizatori: Echipa din România a proiectului Heritage and Threat.

Mai multe detalii pot fi aflate la adresa: https://interpretationvalues.wordpress.com/

afis colocviu Ideea eur

Colocviul Ideea europeană în filosofia românească

În cadrul Săptămânii Europene la UAIC, Departamentul de Filosofie și Centrul de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie Practică organizează colocviul cu tema „Ideea europeană în filosofia românească”, care va avea loc pe data de

18 mai 2017, orele 9-14,

în Sala de Consiliu a Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice.


Vor fi discutate următoarele probleme:

  1. Tradiții și modele europene în filosofia românească
  2. Identitate și diferență culturală
  3. Receptarea gândirii europene în filosofia românească
  4. Patologii ale limbajului și ale înțelegerii. „Filosofie națională” și „filosofie europeană”
  5. Cenzură și autocenzură în filosofia românească

Fiecărei prezentări îi este alocat un interval de 20 minute. Lucrările vor fi publicate într-un volum colectiv sau o revistă academică.
Comitetul științific: Prof. dr. Petru Bejan, Lect. dr. Corneliu Bîlbă, Cerc. șt. dr. Florin Crîșmăreanu, Asist. dr. Cristian Moiusuc, Conf. dr. Gerard Stan, Conf. dr. Ioan-Alexandru Tofan
Organizatori: Prof. dr. Ștefan Afloroaei, Conf. dr. George Bondor.

 

PROGRAM

Dan Chițoiu, Apus versus Răsărit: sensuri și mode în filosofia românească
Petru Bejan, „Răpirea Europei” – imagini și interpretări
Ștefan Afloroaei, Lucian Blaga după 1945. Între autocenzură și un alt discurs
Anton Adămuț, Despre lăutărism și dedesubturile lui
Adrian Muraru, Ideea europeană în filosofia românească: filosofii Greciei antice în traducere românească
Gerard Stan, Petre Botezatu şi cercetările asupra adevărului din epistemologia europeană
Corneliu Bîlbă, Ca o gospodină, tradiția. Antropologii ale modernității românești
Florin Crîșmăreanu, Receptarea scrierilor maximiene în cultura română. Câteva repere
George Bondor, Două modele europene în filosofia românească
Valeriu Gherghel, Motivul ubi sunt în literatura sapiențială românească
Florina Hariga, Fragmente de modernitate în Metafizica lui Dimitrie Cantemir
Ioan-Alexandru Tofan, Lecturi în afara tradiției. Hegel în cultura română

 

Colocviul Ideea europeană în filosofia românească este organizat de Departamentul de Filosofie și Centrul de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie practică în cadrul Săptămânii europene la UAIC.

Go to top