Colocviul național Harta conceptuală a libertății

 - Iași, 19 noiembrie 2022 -

Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, UAIC din Iași

Organizator: conf.univ.dr. Cristian Moisuc

Consiliul științific al colocviului:

Prof.univ.dr. George Bondor, prof.univ.dr. Corneliu Bîlbă, prof.univ.dr. Ioan-Alexandru Tofan, CS III dr. Florin Crîșmăreanu

    “Între momentul balurilor galante [ale secolului al XVII-lea] și apariția pe câmpurile de luptă a drapelului tricolor pe care era înscrisă deviza Libertatea sau moartea, istoria secolului al XVIII-lea poate fi văzută ca o scenă unde mișcarea libertății țâșnește ca o salvă de foc trasă în aer, explodează în nori și cade spre pământ sub forma unei scânteieri tragice […] În sfera politică, la fel ca în cea morală sau religioasă, nimic nu mai poate justifica raportul arbitrar între autoritate și subiecții care i se supuneau până mai ieri. După cum va afirma Kant, oamenii secolului Luminilor au decis să nu mai asculte de o lege străină: ei vor să fie autonomi, supuși unei legi pe care ei înșiși o stabilesc și pe care doar astfel o recunosc drept legitimă” (Jean Starobinski, L’invention de la liberté, p.9).

    Libertatea adusă de secolul Luminilor nu a venit neînsoțită, ci a adus cu ea pericolele și excesele inerente. Legitimându-se de la o stare naturală, de la un contract social sau pur și simplu de la Creator, libertatea a ocupat imediat centrul spațiului filosofic, religios și politic, ca și cum întâietatea textuală de pe deviza Revoluției ar fi fost o întâietate valorică ce i-ar fi permis să eclipseze celelalte două virtuți civice (egalitatea și fraternitatea) sau chiar să justifice subjugarea acestora. Nu este mai puțin adevărat că secolele următoare aveau să ofere acestor două valori mai vitregite o tragică revanșă asupra libertăți, sub forma utopiilor, apoi a statelor totalitare.

    Pornind de la câteva texte fundamentale ale secolului al XVIII-lea care vizează libertatea (fie ca atare, fie articulată cu un alt concept înrudit), ne propunem să înțelegem mai bine sursele, resorturile și consecințele libertății în spațiul filosofic. Indiferent că este vorba despre filoane care coboară până în istoria antică a conceptului sau de consecințe ce decurg din “criza conștiinței europene” (Paul Hazard) sau din “timpul de incubare a principiului rațiunii” (Heidegger), toate abordările care își propun să clarifice diferite aspecte ale conceptului de libertate și să-i schițeze, fie și sumar, o hartă conceptuală, sunt binevenite.

Argumentul științific al Colocviului (integral) poate fi citit aici.

           Programul Colocviului poate fi citit aici.

***

    Imagine: Adevărul aduce Libertatea și Abundența (Nicolas de Courteille, 1793, Muzeul Revoluției franceze, Vizille, Franța). O alegorie a Revoluției franceze, cu filosoful cinic Diogene în dreapta tabloului, privind cum din adevărul filosofiei decurge viața politică (libertatea) și cea economică (abundența)

    Cei care doresc să participe la colocviu sunt rugați să trimită la adresa : titlul intervenţiei, un scurt rezumat al acesteia (maxim 500 de cuvinte), afilierea instituțională și datele de contact (telefon și/sau email). Termenul-limită de trimitere a propunerilor este 12 noiembrie 2022.

Colocviu realizat prin proiectul PN-III-P1-1.1-TE-2019-0610, în cadrul PNCDI III

(membrii echipei: conf.univ.dr. Cristian Moisuc, CS III dr. habil. Florin Crîșmăreanu, lector univ.dr. Viorel Țuțui, CS dr. Bogdan Guguianu)