Colocviul național

Receptarea Părinților Bisericii în textele autorilor occidentali din secolul al XII-lea

Organizator: Lect. univ. dr. Florin Crîșmăreanu

PROGRAMUL COLOCVIULUI

Consiliul științific al colocviului:

Prof. univ. dr. Anton Adămuț, Prof. univ. dr. Petru Bejan, Prof. univ. dr. Alexandru Tofan, Conf. univ. dr. Cristian Moisuc

***

Iași, 27 octombrie 2023

Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, UAIC din Iași

Într-un text dedicat secolului al XII-lea ‒ Initiation médiévale. La philosophie au douzième siècle (1980) ‒, Marie-Madeleine Davy susținea că filosofia și monahismul sunt unul și același lucru. Pe de altă parte, Charles H. Haskins într-o lucrare devenită clasică – The Renaissance of the Twelfth Century (1927) – vorbea despre „Renașterea din secolul al XII-lea”. Este oare compatibilă această „renaștere” cu perspectiva propusă de M.-M. Davy ? Din multitudinea de unghiuri din care ni se înfățișează această perioadă, putem observa, spre exemplu, că în chiar în miezul acestui secol ‒ pentru un filosof precum Jean de Salisbury (1110-1180) ‒, scepticismul epistemologic avea consecințe etice și reînvia ideea filosofiei ca mod de viață (Christophe Grellard, Jean de Salisbury. Un cas médiéval de scepticisme, 2013, p. 17), așa cum era înțeleasă în mod curent în perioada patristică.

Spre exemplu, Grigorie de Nyssa afirma că viaţa trăită filosofic este viața monastică (De vita Moisis 2. 23), iar Dionisie Areopagitul considera că „filosofia” nu este altceva decât calea monastică. La rândul său, Maxim Mărturisitorul prefera să folosească uneori pentru învățătura sa termenul ϕιλοσοϕία (Capita de caritate IV, 47; Capita theologica et oeconomica I, 36; II, 96). Este limpede că operele celor vechi, mai ales cele ale Părinților Bisericii, sunt, cel mai adesea, „exerciții spirituale pe care autorul le practică el însuși, şi își invită cititorul să procedeze asemenea. Ele sunt menite a forma suflete” (Pierre Hadot).

De ce am ales secolul al XII-lea ? Pentru că este mai puțin cercetat, prin comparație cu secolul următor, unde modalitatea în care au fost receptate scrierile Părinților a fost mai atent studiată, așa cum reiese, spre exemplu, din lucrările semnate de Charles H. Haskins (1927), Irena Backus (1997); Andrew Louth (2013) ; Michele Cutino, Emmanuela Prinzivalli, Françoise Vinel (2016); Camille Rouxpetel (2020) et alii.

Or, de la traducerile realizate în mod special de către Eriugena în secolul al IX-lea din Părinții greci și traducerile din secolele XIII și XIV, secolul al XII-lea ni se pare de interes pentru a vedea cum au fost receptate aceste scrieri din perioada patristică, mai ales că există autori care ar merita revizitați precum Guerric de Saint Quentin sau Achard de Saint Victor.

În mod evident, nu trebuie neglijate contribuțiile fundamentale propuse de Joseph de Ghellinck (Le mouvement théologique du XII e siècle), Marie-Dominique Chenu (La théologie au XIIe siècle) și Bernard McGinn (Christian Spirituality I: Origins to the Twelfth Century), însă ne putem întreba în mod justificat dacă filosofia din secolul al XII-lea se menține în acest cadru strict al vieții monahale ?

Găsim oare exemple de autori care l-au depășit, contrazicând par avance liniile rigide pe care le trasează adesea exegeții ?

Există tensiuni latente acumulate în acest proces al receptării Părinților care vor precipita marea izbucnire scolastică din secolul următor ?

Prezentul colocviu, deschis cadrelor didactice și cercetătorilor, precum și doctoranzilor și studenților, încearcă să traseze o hartă a modalităților în care scrierile patristice au fost receptate în secolul al XII-lea occidental. De la teologie la metafizică, fără a uita nici o clipă filologia clasică, orizontul reflecțiilor este deschis pentru orice abordare care pot facilita o mai bună înțelegere a acestor modalități prin care ideile din perioada patristică au străbătut secolele până în spiritualizatul secol al XII-lea.

Cei care doresc să participe la colocviu sunt rugați să trimită la adresa: :

- titlul intervenției,

- un scurt rezumat al acesteia (maxim 500 de cuvinte),

- afilierea instituțională și datele de contact (telefon și/ sau email).

Termenul-limită de depunere a propunerilor este 30 septembrie 2023.

Programul final al colocviului va fi anunțat cel târziu la data de 15 octombrie 2023.

Acest colocviu este organizat în cadrul unui grant al Autorității Naționale de Cercetare Științifică și Inovare, CNCS - UEFISCDI, numărul proiectului PN-III-P1-1.1-TE-2021-0469, în cadrul PNCDI III (Director de proiect: Florin Crîșmăreanu).

Imagine: Părinții Bisericii, miniatură din secolul al XI-lea, Rusia Kieveană.