Organizatori: Diana Mărgărit şi Ciprian Jeler
Consiliul ştiinţific al colocviului:
Prof. Dr. Ştefan Afloroaei, Prof. Dr. Petru Bejan, Prof. Dr. Nicu Gavriluţă, Conf. Dr. George Bondor,
Lect. Dr. Corneliu Bîlbă, Lect. Dr. Alexandru Tofan
În echipa care e pe punctul de a pierde, se ridică de multe ori o întrebare care ţine loc de îndemn: „Ei, jucăm serios sau ce facem?”. Alteori, întrebarea sună astfel: „Ce facem? Jucăm sau ne jucăm?” Sub acest oximoron – a juca serios – se ascunde în fond ideea că un joc neluat întru totul în serios îşi pierde repede interesul pentru jucătorii înşişi şi se dezintegrează. Departe de a fi un simplu divertisment gratuit, majoritatea tipurilor de joc – fie ele şi solitare – presupun tratarea cu seriozitate a activităţii ludice. Una dintre mizele colocviului de faţă o constituie căutarea răspunsului la întrebări precum următoarele: „Ce înseamnă, în fond, a juca serios?”, „Care ar putea fi sursa/sursele unui asemenea tip de seriozitate?”, „În ce constă distincţia între «a juca» (serios) şi «a ne juca» şi care este poziţia de pe care o asemenea distincţie poate fi făcută?”
La o primă vedere, am putea crede că distincţia este una de tip topologic. Atât timp cât ne aflăm în interiorul jocului, jucăm serios; odată activitatea ludică încheiată, putem conchide cu satisfacţie: „Ce bine ne-am mai jucat!”. Jocul şi-ar redobândi, aşadar, caracterul de divertisment gratuit abia în momentul în care este privit din exterior, de pe poziţiile vieţii serioase. Această distincţie topologică (interior-exterior) este însă bruiată de faptul că viaţa serioasă, aşa cum o înţelegem în mod curent, este impregnată de joc. Dacă lăsăm la o parte caracterul său de amuzament gratuit, toate celelalte trăsături ale jocului – existenţa regulilor precise, competiţia, dimensiunea spaţio-temporală proprie, imprevizibilitatea rezultatelor – se regăsesc în majoritatea tipurilor de activitate umană. Din perspectiva acestor trăsături, aşa cum a arătat deja Huizinga, justiţia, politica, viaţa culturală etc. pot fi văzute ca tot atâtea jocuri.
O a doua miză a colocviului de faţă ar fi, aşadar, aceea de a reanaliza, în lumina prezentului nostru, elementul ludic care impregnează domenii de activitate dintre cele mai variate, de la filosofie la economie, de la politică la psihologie, de la poezie la matematică sau biologie.
Invităm cercetători în special din domeniile ştiinţelor sociale (ştiinţe politice, sociologie, antropologie, ştiinţele comunicării, psihologie, ştiinţele sportului) şi umaniste (filosofie, arte, istorie, litere) să trimită, la adresa electronică , titlul intervenţiei propuse, rezumatul acesteia (de maxim 500 de cuvinte) şi un scurt CV (care să conţină afilierea instituţională, domeniile de interes, contribuţiile ştiinţifice semnificative şi datele de contact ale autorului). Termenul-limită de depunere a propunerilor pentru colocviu este 15 octombrie 2014. Programul final al colocviului va fi anunţat pe data de 25 octombrie. Prezentările se vor limita la 30 de minute, fiind urmate de 10 minute de întrebări şi comentarii.
Toate costurile deplasării şi cazării la Iaşi vor fi suportate de către participanţi.