afis colocviul docctoral fil 29 martie 2018Colocviul Doctoral de Filosofie

Organizator: Școala Doctorală de Filosofie și Științe Social-Politice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Parteneri:

Centrul de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie Practică

Asociația Studenților Jurnaliști

Liga Studenților de la Filosofie Iași    

Colocviul Doctoral de Filosofie își propune să creeze un spațiu al interacțiunii academice între doctoranzii, cercetătorii și studenții interesați de filosofie. Discuțiile ediției din data de 29 martie 2018, ora 18, vor pleca de la două comunicări:

Ciprian Bursuc: „Destinul filosofic al mirării”

Cristiana Asăvoaie: „Înțelegere și tradiție la Hans-Georg Gadamer”

Ciprian Bursuc: Destinul filosofic al mirării

„Filosofia a început datorită mirării” este răspunsul clasic la întrebarea privitoare la originea filosofiei. Primele mențiuni în scris ale acestei soluții pot fi întâlnite în dialogul platonician Theaitetos și în prima carte a Metafizicii lui Aristotel. După o succintă explicitare a „episoadelor” fondatoare, ne vom îndrepta atenția asupra intervalului heideggerian din destinul filosofic al mirării. De-a lungul a trei decenii, Martin Heidegger interoghează și tematizează problema într-o pluralitate de texte și cursuri. Centrul de interes al acestei comunicări constă în interpretările mirării și ale curiozității din Ființă și Timp, un moment spectaculos și, totodată, misterios.

Cristiana Asăvoaie: Înțelegere și tradiție la Hans-Georg Gadamer

Comprehensiunea nu trebuie gândită în primul rând ca acțiune a unei subiectivități, cât ca o inserare într-un eveniment al tradiției în care se produce o mediere permanentă între trecut și prezent. Această formulare gadameriană surprinde unele dintre cele mai importante, dar și cele mai dezbătute elemente ale tematizării conceptului de înțelegere de către Hans-Georg Gadamer. Care sunt consecințele relației dintre înțelegere și tradiție? Dobândește comprehensiunea, în această concepție, un caracter pasiv și fatalist – așa cum argumentează un autor precum Sebastian Luft? Reușește această descriere să depășească amenințarea dogmatismului – leitmotivul criticii aduse de Jürgen Habermas? Are o astfel de definiție în vedere înțelegerea în general sau se rezumă la o formă de raportare la trecut? Un răspuns la astfel de întrebări – cu miză filosofică și pragmatică deopotrivă – necesită apelul la explicitări privind temele gadameriene implicit prezente în citatul menționat: problema eficacității istorice, reabilitarea conceptului de prejudecată, dar și caracterul inerent aplicativ al înțelegerii, descris de Gadamer în relație cu noțiunea antică de phronesis.

Go to top