bucuresti unde estiProiecție de film documentar – „București, unde ești?” (2014)
Montaj: Gabi Basalici
Traduceri: Andra Matzal
Mixaj sunet: Vlad Voinescu
Colorizare/ DCP: Vlad Plaiasu
Producator: Activ Docs
Imagine/Regie: Vlad Petri

Synopsis

Ce au în comun un fost ofiţer de poliţie, un dresor de câini, fondatorul unui partid politic şi protestatarii anti-guvern? Cu toţii s-au întâlnit pe străzile Bucureştiului, la 23 de ani de la Revoluţie, hotărâţi să recucerească spaţiul public.
Vlad Petri le urmăreşte poveştile pentru o perioadă de 1 an, din primele zile ale protestelor până în zilele referendumului împotriva preşedintelui.
Acesta nu e un film didactic despre un eveniment politic, ci mai degrabă un portret intim, personal, despre oameni şi poveştile lor din stradă.
Un film despre o lume confuză, aflată într-o continuă tranziţie între un trecut comunist şi un viitor incert.

Statement
14 ianuarie 2012 – Bucureşti

11:30PM >> Mă sună un prieten care îmi spune că mai mulţi oameni au ieşit pe străzile Bucureştiului, protestând împotriva guvernului şi a preşedintelui. În câteva minute îmi iau camera şi plec spre Piaţa Universităţii. Sunt curios să văd ce se întâmplă. În momentul în care ajung Jandarmeria evacuează Piaţa. E tensiune, oamenii ţipă, nu vor să plece acasă, unul din jandarmi repetă în continuu : “ „Vă rugăm să părăsiţi Piaţa. Ceea ce faceţi este împotriva legii. Vom folosi forţa!”. E prima dată când particip la un asemenea eveniment. Simt nevoia să înregistrez, să documentez, să ţin un jurnal vizual a ceea ce se întâmplă acum, a ceea ce va urma mâine, peste câteva zile, săptămâni sau luni.

Timp de 1 an merg regulat în Piaţa Universităţii pentru a lua parte la evenimente şi a-i întâlni pe oamenii de acolo. Încep să mă împrietenesc cu protestatarii, încep să-mi dau seama cât de important e să fim din nou în stradă.

În 1989, când a avut loc Revoluţia, aveam 10 ani. Încă îmi aduc aminte de imaginile puternice de la televizor, imagini cu armata pe bulevarde, cu oameni împuşcaţi, scene de violenţă. Îmi aduc însă aminte şi de solidaritatea incredibilă care se năştea atunci între oameni. Uneori, în timpul evenimentelor din 2012 îmi aduc aminte de acele imagini. Mă aflu în acelaşi loc, lângă oameni care au participat şi atunci, de data asta mai bătrâni, schimbaţi, transformaţi de o societate post-comunistă care nu le dă prea multe speranţe.

Pentru mine, acest film, dincolo de a un jurnal al evenimentelor din 2012, reprezintă o posibilitate de a investiga rolul meu de cineast şi documentarist în reprezentarea realității şi chestionarea societăţii în care trăiesc.
Sursa: http://www.bucurestithemovie.ro/



Synopsis

What does a retired police officer, a dog trainer, the founder of a political party and anti-government protesters have in common? They've all met on the streets of Bucharest, 23 years after the Romanian Revolution, determined to reclaim the public space.
Vlad Petri is following their stories for one year, from the first days of the anti-government protests to the final days of the Referendum against the President.
This is not a didactic film about a political phenomenon, it is an intimate portrait and a personal insight on the stories of people, their claims, expectations and views on democracy.
The film raises questions about the role of the public space, the power of the individual and the understanding of democracy in a society caught between a communist past and an uncertain future.

Director’s statement
14th of January 2012, Bucharest, Romania -

11:30PM >> One of my friends calls me telling that some people have gathered on the streets of Bucharest protesting against the President and the Government. In a few minutes I grab my camera and hurry to the main square to see what’s really happening. The moment I arrive the riot police is forcing the eviction of all the protesters from the square. It’s tension, people are shouting and screaming, the police officer keeps repeating: “Please leave. What you are doing is against the law. We will use force.” It’s the first time I witness such events. I feel that I have to document, to keep a visual diary of what is and what will be happening in the following days, weeks, months.

For almost one year I go regularly to Piaţa Universităţii (University Square) to witness the events and meet the people involved. I build connections and friendships; I start to realize the importance of being back on the street, to address issues, to debate, to protest.

In 1989, when the Romanian revolution took place I was 10 years old. I still remember the images shown on TV, images of the army patrolling the streets, of the people being shot, of violence, but also of immense solidarity between the people. Sometimes, in the middle of the events of 2012 these images come back to me. It is the same space, sometimes the same people, many of them older, changed, transformed by a post-communist society that doesn't give them to many hopes.

For me, this film, besides being a visual diary of the events I witnessed, it represents a possibility to investigate my role as a film-maker to represent reality and to question the society I live in.”
Source: http://www.bucurestithemovie.ro/ 

afis 23 nov23 noiembrie 2016, ora 12, Sala Ferdinand (Rectorat), Corp A

Departamentul de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene vă invită să participați, în cadrul unui atelier-dezbatere, la următoarele prelegeri:

 

„Mică introducere în decolonialitate pentru Români”

Ovidiu Țichindeleanu

 

„De la underground-ul sovietic la protestele post-sovietice: forme de contestare și rezistență în spațiul ex-sovietic”

Vasile Ernu

 

Moderator:
Ovidiu Gherasim-Proca

 

În ultimii ani, recesiunea economică a fost însoțită de transformări politice, conflicte și mișcări sociale de mare amploare. Mișcările de protest pentru democrație și împotriva inegalității sociale au generat efecte ce depășesc cu mult sfera politicii naționale. Au îndepărtat bariere în calea participării, ignorând granițele dintre state. Din nefericire, alte bariere au început să le înlocuiască pe cele vechi. Realitățile geopolitice, dezbaterile referitoare la migrație și mișcările politice naționaliste remodelează contextul mobilizării politice.

Seria de conferințe PATTERNS Lectures „Granițe, bariere și cultura protestului. Noua politică a mișcărilor sociale în Europa Centrală și de Est” își propune să aducă în dezbatere aceste transformări și să prezinte unele dintre conceptele și modelele de analiză fără înțelegerea cărora barierele ce se ridică în interiorul și la granițele externe ale Uniunii Europene devin incomprehensibile.

Gândirea decolonială e un important curent nou de teorie critică socială şi primul corp teoretic creat în lumea non-occidentală care a fost introdus în România pe parcursul unui dialog internaţional direct cu gânditorii săi cheie. Prezentarea „Mică introducere în decolonialitate pentru Români” se va referi la contextele în care gândirea decolonială a fost creată/introdusă în Europa de Est şi România, conexiunile, relevanţa şi diferenţele interne, aplicate la istoria pe termen lung a regiunii şi istoria pe termen scurt a României în tranziţia postcomunistă.

În spaţiul sovietic există o lungă tradiţie de luptă protestatară şi mai ales de rezistenţă underground la autoritarism. Cea mai cunoscută formă de luptă şi rezistență este cea a disidenţilor. Din păcate sunt foarte puţin cunoscute formele underground de luptă şi rezistenţă precum muzica, artele şi mai ales cele ale grupurilor religioase şi a economiilor alternative. Sunt lucruri care trebuiesc cunoscute pentru că sunt cel puţin la fel de importante ca cele ale disidenţei. Cu ele va începe prezentarea „De la underground-ul sovietic la protestele post-sovietice: forme de contestare și rezistență în spațiul ex-sovietic”. Odată cu schimbarea regimului şi a formelor de represiune şi control, o dată cu schimbarea centrelor de putere, accentul mișcându-se dinspre controlul politic spre cel economic, se modifică şi formele de rezistenţă şi protest. Cum se modifică acestea? Cum se reorganizează intelighenţia şi grupurile alternative? Ce modalităţi de protest şi rezistenţă găsesc ei în aceste noi condiţii sociale, politice şi mai ales economice?

 


 

23 November 2016, 12.00 noon, Sala Ferdinand (Rectorat), Corp A

The Department of Political Science, International Relations and European Studies invites you to participate to the following lectures:

 
„A Romanian Introduction in Decolonial Thought”

Ovidiu Țichindeleanu

 

„From soviet underground to post-soviet protests: forms of dissent and resistance in the ex-soviet space”

Vasile Ernu

 

Moderator:
Ovidiu Gherasim-Proca

 

In recent years, economic recession has engendered large scale political transformations, conflicts and social movements. The major protests for democracy and against social inequality generated effects way beyond the boundaries of national politics. They encouraged participation and easily bypassed state borders. Unfortunately, new barriers have begun to replace the old ones. Geopolitical realities, debates about migration and nationalist movements are reshaping the context of political mobilization.

The PATTERNS Lectures conference series „Borders, Barriers and Protest Culture. The New Politics of Social Movements in Central and Eastern Europe” aims to discuss these transformations and to present some of the concepts and models of analysis without which the barriers now rising inside and at the borders of the European Union become incomprehensible.

Decolonial thought is an important movement of contemporary critical social theory and the first theoretical corpus created in the non-Western thought which was introduced in Romania through an international dialogue with some of its key promoters. The talk „A Romanian Introduction in Decolonial Thought” introduces examples, cases, and comparative contexts relevant to the introduction of decolonial thought in Romania and Eastern Europe, focusing on the long-duree history of the region as well as the socio-cultural history of Romania in the postcommunist transition.

The tradition of protest and struggle in the former Soviet Union, particularly the underground resistance to authoritarianism, covers a long period of time. The most well-known form of resistance is that of individual dissenters, `the dissidents`, many of them public intellectuals. Unfortunately, less attention have been payed to those groups that opposed the official constraints thought pop culture, critical art discourse or alternative economy initiatives. The first part of the presentation wants to show that their neglected dissenting contribution is equally important to the understanding of the post-socialist cultural and political dynamics. After the regime change, the forms of resistance and protest are shifting, adapting to various mutations in the post-soviet system of domination and control. How do they change? How intelligentsia and alternative groups reorganize? What strategies of protest and resistance can they embrace in these new social, political and economic conditions? The talk „From soviet underground to post-soviet protests: forms of dissent and resistance in the ex-soviet space” will try to find some illustrative answers to these questions, based on several concrete cases and examples.

afis 11 nov

11 noiembrie 2016, ora 12, Sala Ferdinand (Rectorat), Corp A

Departamentul de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene vă invită să participați la conferința:

„From the Revolution on the Granite in 1990s to the Revolution of Dignity in 2010s. Modern Ukrainian Protest Culture”

Susținută de:

Tetiana Havlin
(Departamentul de Sociologie, Universitatea din Siegen, Germania)

Moderator:
Ovidiu Gherasim-Proca

În ultimii ani, recesiunea economică a fost însoțită de transformări politice, conflicte și mișcări sociale de mare amploare. Mișcările de protest pentru democrație și împotriva inegalității sociale au generat efecte ce depășesc cu mult sfera politicii naționale. Au îndepărtat bariere în calea participării la mișcare, ignorând granițele dintre state. Din nefericire, alte bariere au început să le înlocuiască pe cele vechi. Realitățile geopolitice, dezbaterile referitoare la migrație și mișcările politice naționaliste remodelează contextul mobilizării politice.

Seria de conferințe PATTERNS Lectures „Granițe, bariere și cultura protestului. Noua politică a mișcărilor sociale în Europa Centrală și de Est” își propune să aducă în dezbatere aceste transformări și să prezinte unele dintre conceptele și modelele de analiză fără înțelegerea cărora barierele ce se ridică în interiorul și la granițele externe ale Uniunii Europene devin incomprehensibile.

 


 

11 November 2016, 12.00 noon, Sala Ferdinand (Rectorat), Corp A

The Department of Political Science, International Relations and European Studies invites you to the lecture:

„From the Revolution on the Granite in 1990s  to the Revolution of Dignity in 2010s. Modern Ukrainian Protest Culture”

by Tetiana Havlin

(Department of Sociology, University of Siegen, Germany)

Moderator:
Ovidiu Gherasim-Proca

In recent years, economic recession has engendered large scale political transformations, conflicts and social movements. The major protests for democracy and against social inequality generated effects way beyond the boundaries of national politics. They encouraged participation and easily bypassed state borders. Unfortunately, new barriers have begun to replace the old ones. Geopolitical realities, debates about migration and nationalist movements are reshaping the context of political mobilization.

The PATTERNS Lectures conference series „Borders, Barriers and Protest Culture. The New Politics of Social Movements in Central and Eastern Europe” aims to discuss these transformations and to present some of the concepts and models of analysis without which the barriers now rising inside and at the borders of the European Union become incomprehensible.

 conf Dezvoltare decembrie 2016


Call for Contributions


 

Organizatori
Departamentul de Cercetare și Departamentul de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene din cadrul Facultății de Filozofie și Științe Social-Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, organizează la Iași, în perioada 9-10 Decembrie 2016, cea de-a patra ediție a conferinței internaționale de științe politice – „Dezvoltare internațională și democratizare”. Conferința va avea și alți co-organizatori, parteneri media sau finanțatori, care vor fi anunțați până la data debutului efectiv a evenimentului din luna decembrie.

Format
Conferința încurajează schimbul de idei și teme interdisciplinare între participanți, prin contribuții noi, studii de caz, abordări teoretice etc. Scopul manifestării este acela de a susține și încuraja dezbaterea academică, precum și de a crea rețele de cercetare la nivel național între studenții, doctoranzii sau specialiștii interesați de subiectele conferinței Formatul evenimentului va cuprinde două secțiuni distincte dedicate atât studenților și masteranzilor, cât și una care va aprofunda temele și preocupări puse în discuție de către doctoranzi, post-doctoranzi, cercetători, specialiști sau cadre didactice. De asemenea, în funcție de numărul participanților, diversitatea temelor și propunerile acestora, se pot vor putea organiza paneluri și workshop-uri tematice; detaliile vor fi anunțate în timp util.

Grup țintă
Studenți, masteranzi, doctoranzi, cercetători, specialiști în științe politice, relații internaționale și studii europene, sociologie, istorie, studii culturale, jurnalism, antropologie politică, geografie socială sau politică etc.

 

Tematică și subiecte
Tema conferinței se circumscrie unei arii de preocupări actuale din științele politice, într-un context internațional și regional supus unor provocări majore. Privite global, studiile de dezvoltare internațională analizează transformările sociale, politice si economice implicate în dezvoltare şi probleme cheie precum globalizarea, inegalitatea, sărăcia, relațiile de gen sau degradarea mediului. Privită la nivel regional, dezvoltarea internațională a revenit pe agenda internațională datorită unor noi zone de conflict care au destabilizat areale largi din Europa, Africa de Nord sau Orientul Mijlociu. În acest context, contribuțiile, analizele și observațiile dedicate unor subiecte actuale sunt binevenite. În aceeași măsură, noi abordări teoretice și metodologice privind studiile de dezvoltare internațională sunt încurajate. Atât dimensiunea teoretică, cât și cea empirică vor beneficia de o atenție sporită din partea organizatorilor.
De asemenea, procesele de democratizare au început să fie o preocupare constantă pentru domeniul științelor politice odată cu evoluția decolonizării și, mai ales, cu descentralizarea puterii centrale în multe state din Asia, Africa sau America de Sud, acolo unde modernitatea și consecințele ei deveneau o realitate cotidiană. Din punct de vedere istoric, studiile referitoare la tranziția democratică nu au privit democrația ca pe un întreg coerent și singular, ci mai degrabă ca un set de instrumente necesar pentru a observa diferite instituții cheie, ceea ce a dus la clivaje sociale și politice care au creat crize politice și instituționale în momente diferite ale perioadei postcomuniste. Anii 90, cu provocările lor instituționale, civile și internaționale, au adus acest subdomeniu într-o nouă paradigmă, plasându-l în zona studiilor latente, cu unele excepții geografice. În ultimii ani, însă, pe fondul unor schimbări de regim violente sau pașnice din diferite regiuni ale globului, studiile privind democratizarea traversează o nouă abordare.
Așadar, manifestarea încurajează dezbaterile privind diverse teme ce pun în discuție dimensiunea științifică a dezvoltării internaționale și a democratizării, prin apelul la discutarea bazelor teoretice și metodologice ale domeniilor respective. Studiul comparativ al diferitelor fenomene circumscrise dezvoltării și democratizării, centrate pe analiza privind crearea, dezvoltarea și interacțiunea instituțiilor democratice sunt, de asemenea, încurajate. Sunt, totodată, încurajate contribuțiile care explorează temele și subiectele enunțate mai sus într-o varietate de contexte istorice și geografice, din perspectiva științelor politice și umaniste.

Așteptăm contribuții care să se referă la teme precum, și nu numai:

  • UE și dezvoltarea internațională
  • Transformări și provocări în Europa de Est
  • Drumul Republicii Moldova între democratizare și dezvoltare
  • Ucraina și procesul democratic
  • E-guvernare, e-participare, e-democrație
  • Politici publice ca instrumente ale democratizării și dezvoltării
  • Constituționalism, parlamentarism și forme de guvernare
  • UE: instituționalism și guvernare globală
  • Revoluții și schimbări de regim în Orientul Mijlociu
  • Alegeri și reforme politice în Balcanii de Vest
  • ONU și procesele de democratizare
  • Sisteme electorale - probleme, proiecte și reforme
  • Interese și inegalități în societatea postmodernă
  • Minorități naționale și mecanisme de participare politică
  • Partide politice și grupuri de presiune ca actori ai schimbării
  • Lumea multipolară și dezvoltarea internațională
  • Multiculturalism, cunoaștere și educație ca procese de democratizare
  • Economie și reindustrializare în zone post-conflict
  • Relații de gen în societatea post-industrială
  • Refugiați, migrație și fenomene asociate în UE
  • Globalizarea și mediul înconjurător
  • Noi direcții teoretice în studiile de democratizare și dezvoltare
  • Sărăcie și politici anti-sărăcie în Sudul Global
  • Naționalism și etnicitate
  • Securitate umană
  • Terorism și vulnerabilități ale lumii post-moderne
  • Dezvoltare și democrație în bazinul Mării Negre

Depunerea rezumatelor
Participanții interesați trebuie să trimită un rezumat de 300 de cuvinte și un scurt CV la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până la data de 13 noiembrie 2016.
Rezumatele trebuie să fie scrie în format Word (doc., .docx) sau PDF cu informații, în această ordine:

  • Autor(i), b) afiliere, c) adresă de e-mail, d) titlul lucrării, e)Rezumat.

Autorii propunerilor acceptate vor fi anunțați până la data de 20 noiembrie 2016.

Comitetul științific:
Propunerile vor fi evaluate de către un comitet științific, exclusiv pe baza standardelor și a meritelor academice:
Prof. Dr. Conțiu ȘOITU, Decan al Facultății de Filosofie și Științe Social Politice
Prof. Dr. George POEDE
Cercet. St. III Dr. Alexandru MURARU, Coordonator al proiectului conferinței
Conf. Dr. Bogdan ȘTEFANACHI, Prodecan al Facultății de Filosofie și Științe Social Politice
Conf. Dr. Virgil STOICA, Directorul Departamentului de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene
Lect. Dr. Simona VRÂNCEANU
Lect. Dr. Diana MĂRGĂRIT
Lect. Dr.  Ovidiu GHERASIM-PROCA
Lect. Dr. Ana Maria ANDRONACHE
Lect. Dr. Bogdan MIHĂILESCU
Lect. Dr. Corina BARBAROS
Lect. Dr. Silviu GRECU
Drd. Laura CUCIURIANU, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași
Drd. Andreea IANCU

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași & Research Fellow University of Massachusetts Boston

Dr. Dorina ȚICU, Lector asociat, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași

Important:
Există posibilitatea ca lucrările conferinței să fie publicate într-un volum colectiv.
Organizatorii nu percep taxe de participare. Cheltuielile de cazare și masă vor fi suportate de către organizatori în limita fondurilor disponibile. Cheltuielile de transport nu vor putea fi decontate de către organizatori și sunt exclusiv în sarcina participanților.

Go to top