Colocviul național
Știință divină – înțelegere umană. Perspective hermeneutice
14 noiembrie 2019

Organizatori: CS III dr. habil. Florin Crîşmăreanu și lector. univ. dr. Cristian Moisuc

Consiliul ştiinţific al colocviului:

Acad. prof. univ. dr. Ştefan Afloroaei,

Prof. univ. dr. Petru Bejan, Prof. univ. dr. George Bondor,

Conf. univ. dr. Valeriu Gherghel, Conf. univ. dr. Alexandru Tofan

PROGRAMUL EVENIMENTULUI

Imagine: Coperta manuscrisului conținând Corpus Dionysiacum trimis în septembrie 827 de către împăratul bizantin Mihail al II-lea Amorianul [Bâlbâitul] lui Carol cel Pleșuv. În prezent, coperta se află la Muzeul Luvru iar manuscrisul la Biblioteca națională a Franței (Ms. Parisinus graecus 437)

Acest colocviul ce este deschis cadrelor didactice și cercetătorilor, precum și doctoranzilor, va încerca să ofere, grație intervențiilor participanților, un cadru de reflecție și de dezbatere cu privire la cu privire la raportul "poros" și "permisiv" între hermeneutică (văzută ca o practică iar mai apoi ca disciplină autonomă) și teologie, dar și cu privire la raportul dintre dintre paradigmele teologice dionisiană și augustiniană care se află în opoziție în ceea ce privește relația dintre știință (divină) și înțelegere (umană).

Încă de la Platon știm că distincţia dintre δόξα și ἐπιστήμη este una fundamentală și are rolul de a desemna trecerea de la etapa naivă a cunoșterii la dimensiunea sa rațional-întemeiată, în care înțelegerea apare ca rezultatul unui proces de clarificare (ce poate merge până edificarea sau transformarea subiectului cunoscător).
Totuși, atunci când ne referim la conceptul scolastic de scientia divina, alăturarea celor doi termeni pare, la prima vedere, ciudată: ce fel de cunoaștere rațională (i.e., umană) poate da seama într-un mod adecvat de lucrurile divine?
Există deci, o raționalitate a revelatului (ca sa nu spunem chiar a Revelației)? Și, dacă da, în ce fel se manifestă aceasta și ce impact are ea asupra omului finit care vrea să înțeleagă cele ce, aparent sau substanțial, sunt considerate ca fiind dincolo de rațiune? Finalitatea Revelației (care vizează preschimbarea omului vechi într-unul nou) coincide cu finalitatea raționalității ca atare sau vorbim despre două aspecte ireconciliabile?
Strict istoric, teologia ca știință (a lucrurilor divine) este una din invențiile Occidentului medieval al secolului al XIII-lea, în care influența gândirii aristotelice a fost coroborată cu doctriba augustiniană despre divinitate (Augustin definind teologia ca "ratio quae de diis explicatur" – De civitate Dei, VI, 5).
Un alt exemplu elocvent care surprinde efortul de "raționalizare" (în sensul larg al termenului) al domeniului teologic regăsim în Summa Theologiae, unde Toma din Aquino vorbește explicit despre scientia theologia. Un inventar extins al acestor ocurențe ar putea semnala faptul că sintagma a avut, la Toma din Aquino și la alți autori din perioada medievală, nenumărate sinonime: scientia divina, sacra pagina, sacra doctrina.
Însă paradoxul istorico-filosofic a constat în aceea că denumirea oficială a acestei "științe" care tratează chestiunile divine s-a impus în mod greu și nu fără controverse. Spre pildă, atunci când Abelardus vorbea despre theologia, Bernard de Clairvaux ironiza această invenție, numind-o, într-o epistolă a sa, ostultilogie, considerând că nu poate fi aprehendat rațional ceea ce aparține de incomprehensibilitatea divină. O poziție pe care nimeni altcineva decât Descartes și-o impropria, atunci când scria că deși a vorbit despre infinit în scrierile sale, a făcut-o doar pentru a se "supune" acestuia, iar nu pentru "a determina ce este sau ce nu este infinitul" (Scrisoarea către Mersenne din 28 ianuarie 1641). O poziție singulară, pe care toți marii post-cartezieni urmau să o respingă, în numele dezideratului înțelegerii (umane) a ceea ce fusese, până la ei, ultimul avatar al divinității, anume "atributul de summe intelligens" (Vincent Carraud, 2012) – un semn clar al victoriei principiului rațiunii suficiente asupra incomprehensibilității divine. Începând cu secolul al XVII-lea, omul nu se mai mulțumește să "cunoască", el trebuie să și "înțeleagă" divinitatea (înțelegându-i deplin atât textul sacru, cât și modalitatea de manifestare în istoria reală sau în multitudinea de lumi posibile).
În alt orizont religios, cel grecesc, sintagma "știință teologică" (θεολογικῆς ἐπιστήμης) apare destul de rar în textele autorilor răsăriteni: doar de două ori se regăsește la Dionisie Areopagitul  (CH 32, 2 și DN 125, 3) și o singură dată la Maxim Mărturisitorul (Ambigua 47), ceea ce dovedește că problema teologiei ca știință rămâne, într-o bună măsură, străină tradiție răsăritene.
Un interpret radical precum G. Florovsky considera teologia ca știință drept o temă aparținând strict creștinismului apusean: "Elaborată şi dezvoltată într-un mediu profesional şi izolat, ea a devenit din ce în ce mai mult o construcţie academică, din ce în ce mai mult o « materie de predare », din ce în ce mai puţin o căutare a adevărului şi o concepţie despre credinţă. Gândirea teologică a pierdut capacitatea de a înţelege şi de a capta vibraţiile vieţii Bisericii. Ea nu a atras nici simpatia, nici atenţia mediilor laice ale Bisericii. În cel mai bun caz, este considerată ca inutilă" (G. Florovsky, "Le chemin de la théologie russe", 1962).
De la stultiologia de care vorbea Bernand de Clairveaux la știința inutilă a lui Florovski, echivalența poate fi uneori tentantă, dar și prea tranșantă.
Parcă pentru a evita această dihotomie care apasă asupra conceptului de scientia divina (care poate fi interpretat atât ca știință a lucrurilor divine, cât și ca știință a lui Dumnezeu (despre lucrurile umane), David Bentley Hart afirmă recent (Frumusețea infinitului. Estetica adevărului creștin, 2013), dezvoltând o idee augustiniană, că "înainte să fie o știință speculativă, teologia este un travaliu hermeneutic".
În acest sens, întrucât țelul oricărei hermeneutici (inclusiv al celei teologice) este înțelegerea, credem că  un demers de tip hermeneutic poate furniza o cale de armonizare a unor poziții aparent ireconciliabile, prin formularea unor întrebări precum cele de mai jos:

‒ Discursul despre lucrurile divine poate avea (și) o dimensiune rațională și, dacă da, ce fel de raționalitatea mobilizează aceasta?
‒ Conceptele de  "rațiune" și de "știință" pot fi utilizate (cu sau fără precauții metodologice) și în teologie?
‒  Ce înseamnă "a înțelege" atunci când în joc sunt realități non-umane?
‒ Care este astăzi rolul teologiei, în dimeniunea ei academic-științifică? Mai întreține ea vreun raport substanțial (nu doar marginal) cu domenii cu care era altădată înrudită?
‒ Teologia posedă o hermeneutică proprie sau face apel la o hermenutică ce rămâne, în esență, filosofică?
- Teologia are reală nevoie sau doar se mulțumește să beneficieze, magnanim, de ceea ce un anumit tip de fenomenologie îi pune la dispoziție?

Sunt câteva întrebări care au rolul de a stimula reflecția, iar nu de a o închide. Granițele dintre domenii sau discipline, ne-o dovedește istoria ideilor, nu sunt niciodată atât de ermetice pe cât par la o primă vedere, iar conceptele au o viață a lor, una care ignoră, de cele mai multe ori, distincțiile rigide.

Toate costurile deplasării şi cazării la Iaşi vor fi suportate de către participanţi. Nu se percep taxe de participare la colocviu. Cei care doresc să participe la colocviu sunt rugați să trimită la una dintre adresele , :

 - titlul intervenţiei,
- un scurt rezumat al acesteia (maxim 500 de cuvinte),
- afilierea instituțională și datele de contact (telefon și email).

Termenul-limită de depunere a propunerilor este 30 octombrie 2019.
Programul final al colocviului va fi anunţat pe data de 7 noiembrie 2019.

Acest colocviu este organizat în cadrul unui grant al Autorității Naționale de Cercetare Științifică și Inovare, CNCS - UEFISCDI, numărul proiectului PN-III-P1-1.1-TE-2016-0259, în cadrul PNCDI III, director CS III dr. habil. Florin Crîşmăreanu.

The International Conference Cultural Borders and Border Cultures will take place in Iasi, on November 1-2, 2018, as part of the Council for Research in Values and Philosohy (USA) Iasi Center Project on the Role of Intercultural Encounters in Re-learning to Be Human for Global Times. Following this year’s workshop on the the Power of Words in Intercultural Encounters, this year’s International Conference proposes an investigation into the meaningful experiences of cultural borders and the complex realities of border cultures. This event is organized by RVP Iasi Center of the Council for Research in Values and Philosophy, Alexandru Ioan Cuza University of Iasi and Gheorghe Zane Institute of the Romanian Academy.

Afişul evenimentului

PROGAMUL

Colocviul, deschis cadrelor didactice și cercetătorilor, precum și doctoranzilor din domeniile ştiinţelor umaniste, sociale și politice va încerca să ofere, grație prezentărilor și discuțiilor ce le vor urma, un cadru de reflecție și de dezbatere pe marginea următoarelor întrebări (listă neexclusivă):

 - Există ierarhii "naturale"?

 - Natura conține în sine un principiu al diferențierii (ierarhice)?

 - Căutarea sau stabilirea unei ierarhii este ceva "natural" sau ceva "artificial"?

 - Exista vreo diferență între "ordine" și "ierarhie"?

 - Putem concepe o ordine care să nu fie, în același timp, ierarhică?

 - "Ierarhia" este un concept care se opune neutralității axiologice?

 - Ierarhia presupune un conținut normativ sau se raportează la o stare de fapt?

 - Poate exista o ierarhie "contra naturii"?

 - Mai putem concepe astăzi o ierarhizare între domeniile cunoașterii?

 - Calificative ca "superior" și "inferior" care descriu dinamica ierarhiei rezistă unei evaluări socio-politice?

 - Ce rol (mai) joacă în discursul politic modern referințele la "natural" sau la o "stare naturală"?

 - Conceptul de "natură" mai poate fi revendicat în mod legitim de științele umaniste sau a devenit apanajul științelor realiste?

 - Este justă și fezabilă tentația modernă de "aplatizare" politică a oricărei (vechi) ierarhii?

Prezentările de la colocviu vor fi solicitate de către organizatori (până la o dată ce va fi anunțată ulterior) sub forma unor articole redactate după toate standardele științifice pentru a fi publicate (după un proces de evaluare) în prima jumătate a anului 2019 într-un volum colectiv, la o editură clasificată B în domeniul Filosofie.

Nu se percep taxe de înscriere la colocviu.

Cei care doresc să participe la colocviu sunt rugați să trimită la una dintre adresele , :

 - titlul intervenţiei,

- un scurt rezumat al acesteia (maxim 500 de cuvinte),

- afilierea instituțională și datele de contact (telefon și email).

Termenul-limită de depunere a propunerilor este 15 noiembrie 2018.

Programul final al colocviului va fi anunţat pe data de 30 noiembrie 2018.

Acest colocviu este organizat în cadrul unui grant al Autorității Naționale de Cercetare Științifică și Inovare, CNCS - UEFISCDI, numărul proiectului PN-III-P1-1.1-TE-2016-0259, în cadrul PNCDI III, director CS III dr. habil. Florin Crîşmăreanu.

Rescrieri ale tradiției. Identități și uzuri hermeneutice

Colocviul Național al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie Practică
Ediția a X-a

Iași, 1 noiembrie 2018
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice

PROGAMUL EVENIMENTULUI

CALL FOR PAPERS

Pentru Hans-Georg Gadamer, secolul al XVIII-lea marchează momentul în care tradițiile (estetice, religioase, morale) își pierd puterea legitimatoare pentru a deveni, pentru aproape două secole, simple obiecte de cunoaștere, construcții ale unei subiectivități infinite, nelocalizabile, abstracte. Secolul al XX-lea însă cunoaște, odată cu amurgul metafizicilor modernității, o revenire în scenă a tradițiilor, de data aceasta într-un regim nou, mai degrabă retoric, ca limbaje cu putere persuasivă, fragmente de discurs și gesturi culturale. Bricolajul diverselor elemente ale tradițiilor "noi", asumarea lor într-un joc lipsit de regulile justificării adevărului este o primă modalitate contemporană de raportare la propriul trecut. Proiectul hermeneuticii filosofice vine să ofere o alternativă la situația post-iluministă a tradițiilor, pe lângă cea a asumării lor în registrul literar-ludic: înțelegerea lor ca orizonturi, nu ca fundamente; o "istorie a efectelor", nu o normă; în fine, o sursă de sens și o condiție de posibilitate a dialogului cu trecutul, nu marca unei diferențe ireconciliabile cu el.

Quid sit. Ce face un lucru să fie el însuși și diferit de un altul, ce anume oferă lucrului respectiv identitate în timp și în spațiu? Interpretarea unui lucru pornește de la dorința aflării identității sale. Ea este determinată de un principiu sau un criteriu al individuației. Identitățile sunt multiple, aparțin unui anumit spațiu, timp și unul din cele mai dificile aspecte e să se mențină o ierarhie în cadrul acestor identități, fie calitative, relative sau personale. Ce anume face ca eu să supraviețuiesc unei schimbări, pentru a fi tot eu la sfârșitul acesteia? În ce măsură coliziunea cu tradiția îmi conturează evoluția ca entitate supusă schimbării? Și, poate cel mai important, cum conviețuim funcțional cu identitățile noastre diferite? Totodată, cum anume se constituie identitățile colective, atât cele comunitare ori naționale, cât și cele culturale ori spirituale? În ce fel tradițiile contribuie la construcția identităților și, viceversa, în ce măsură identitățile pot avea continuitate, devenind veritabile tradiții? Altfel spus, cum se transmite ceva, iar altceva se pierde, fiind dat uitării? Cum se face că asumăm anumite obiectivări ale trecutului, pe când altele devin simple exponate într-un muzeu? Nu în ultimul rând, cum putem înțelege adecvat urmele unor identități și tradiții, atât cele vizibile (scrise, artistice, patrimoniale), cât și cele invizibile, a căror descifrare revendică operații interpretative complexe?

Sunt așteptate propuneri din toate domeniile filosofiei, dar și din celelalte științe umaniste și sociale. Tema poate fi abordată atât teoretic, cât și aplicativ, având în atenție diversele tradiții și culturi, precum și interacțiunile dintre acestea. Sunt binevenite și abordările care vizează identitatea culturală sau națională românească în context global.

Propunerile (titlu, rezumat de max. 350 cuvinte, afiliere instituțională și nr. de telefon) vor fi trimise la adresa: . Așteptăm propuneri atât din partea cercetătorilor cu experiență, cât și a tinerilor cercetători, indiferent de nivelul studiilor acestora.

Prezentările se vor limita la maxim 20 de minute, fiind urmate de 10 minute de întrebări şi comentarii.

Toate costurile deplasării şi cazării la Iaşi vor fi suportate de către participanţi. Nu se percep taxe de participare la Colocviu.

Data limită de trimitere a propunerilor de lucrări: 1 octombrie 2018. Data limită de trimitere a lucrărilor in extenso: 10 noiembrie 2018.

Prezentările din cadrul colocviului se vor desfășura în limba română.

Lucrările in extenso vor fi supuse unui proces de peer review, iar cele selectate vor fi publicate într-un dosar tematic al revistei Hermeneia: Journal of Hermeneutics, Art Theory and Criticism, indexată în Clarivate Analytics (fostă Thomson Reuters): Emerging Sources Citation Index, ErihPlus, DOAJ, Ebscohost, Proquest, Index Copernicus.

În vederea publicării, lucrările in extenso vor fi redactate într-o limbă de circulație internațională (engleză, franceză, germană), vor fi însoțite de rezumat și cuvinte-cheie în limba engleză și vor urma standardele de redactare ale revistei Hermeneia, accesibile la pagina 

Colocviul este organizat în cadrul proiectelor PATCULT#RO (PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0686), contract nr. 52 PCCDI/2018 și PN-III-P1-1.1-PD-2016-0436

Organizatori: Conf. dr. Ioan Alexandru Tofan, Dr. Florina Hariga

Consiliul ştiinţific al colocviului: Prof. dr. Anton Adămuț, Prof. dr. Ştefan Afloroaei (m.c. al Academiei Române), Prof. dr. Petru Bejan, Prof. dr. Corneliu Bîlbă, Prof. dr. George Bondor, Conf. dr. Valeriu Gherghel, CS III dr. Florin Crîșmăreanu, Lect. dr. Cristian Moisuc

CALL FOR PAPERS Simpozion internațional: Interpretarea valorilor

Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice din cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi anunță organizarea simpozionului internațional cu tema „Interpretarea valorilor”. Evenimentul se desfășoară în cadrul Proiectului de cercetare Heritage and Threat, Orizont 2020, nr. 17/2016. Cod proiect: HERITAGE PLUS-HeAT. Simpozionul va avea loc pe data de 27 aprilie 2018, începând cu ora 9:00, în Sala de Consiliu a Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice.

Așteptăm contribuții pentru următoarele subiecte:

- Evaluare şi interpretare;

- Interpretarea valorilor ca presupoziţie a constituirii patrimoniului cultural;

- Conflictul valorilor şi/ sau conflictul interpretărilor;

- Patrimoniu cultural, cunoaştere şi memorie.

Participanţii sunt rugaţi să trimită titlul comunicării, rezumatul şi un scurt CV la email-ul: , până pe data de 15 aprilie 2018. Prezentarea lucrărilor se poate face în limba română sau engleză. Participanții au la dispoziție 20 de minute pentru prezentarea lucrării și 10 minute pentru discuții. Cele mai relevante lucrări vor fi publicate în numărul special al revistei CULTURA. INTERNATIONAL JOURNAL OF PHILOSOPHY OF CULTURE AND AXIOLOGY. Termenul limită pentru trimiterea articolelor pentru publicare este 30 aprilie 2018, iar textul trebuie să fie redactat în limba engleză. Nu se percepe taxă de participare. Organizatorii nu acoperă costurile pentru călătorie și cazare.

Organizatori: Echipa din România a proiectului Heritage and Threat.

Mai multe detalii pot fi aflate la adresa: https://interpretationvalues.wordpress.com/

Colocviul Ideea europeană în filosofia românească

În cadrul Săptămânii Europene la UAIC, Departamentul de Filosofie și Centrul de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie Practică organizează colocviul cu tema „Ideea europeană în filosofia românească”, care va avea loc pe data de

18 mai 2017, orele 9-14,

în Sala de Consiliu a Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice.

Vor fi discutate următoarele probleme:

1. Tradiții și modele europene în filosofia românească
2. Identitate și diferență culturală
3. Receptarea gândirii europene în filosofia românească
4. Patologii ale limbajului și ale înțelegerii. „Filosofie națională” și „filosofie europeană”
5. Cenzură și autocenzură în filosofia românească

Fiecărei prezentări îi este alocat un interval de 20 minute. Lucrările vor fi publicate într-un volum colectiv sau o revistă academică.
Comitetul științific: Prof. dr. Petru Bejan, Lect. dr. Corneliu Bîlbă, Cerc. șt. dr. Florin Crîșmăreanu, Asist. dr. Cristian Moiusuc, Conf. dr. Gerard Stan, Conf. dr. Ioan-Alexandru Tofan
Organizatori: Prof. dr. Ștefan Afloroaei, Conf. dr. George Bondor.

PROGRAM

Dan Chițoiu, Apus versus Răsărit: sensuri și mode în filosofia românească
Petru Bejan, „Răpirea Europei” – imagini și interpretări
Ștefan Afloroaei, Lucian Blaga după 1945. Între autocenzură și un alt discurs
Anton Adămuț, Despre lăutărism și dedesubturile lui
Adrian Muraru, Ideea europeană în filosofia românească: filosofii Greciei antice în traducere românească
Gerard Stan, Petre Botezatu şi cercetările asupra adevărului din epistemologia europeană
Corneliu Bîlbă, Ca o gospodină, tradiția. Antropologii ale modernității românești
Florin Crîșmăreanu, Receptarea scrierilor maximiene în cultura română. Câteva repere
George Bondor, Două modele europene în filosofia românească
Valeriu Gherghel, Motivul ubi sunt în literatura sapiențială românească
Florina Hariga, Fragmente de modernitate în Metafizica lui Dimitrie Cantemir
Ioan-Alexandru Tofan, Lecturi în afara tradiției. Hegel în cultura română

Colocviul Ideea europeană în filosofia românească este organizat de Departamentul de Filosofie și Centrul de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie practică în cadrul Săptămânii europene la UAIC.